Operatorii CNC pot ajunge la salarii de o mie de euro pe lună

Doar 20% din tinerii români se înscriu la o şcoală profesională, în timp ce în Germania ponderea lor trece de 70%, iar marii angajatori spun că orientarea corectă a tinerilor încă din timpul şcolii ar rezolva problema lipsei de personal cu care se confruntă companii din zona industrială, dar şi firme din servicii.
„Sunt mulţi tineri care nu au luat bacalaureatul – numai 50.000 anul acesta – şi se află într-o situaţie în care nu ştiu încotro să se îndrepte, fiindcă nu au alternativă. Unii poate ar fi interesaţi să aibă un job, o meserie. Dar ce şanse au în clipa de faţă? Se pot duce undeva să facă un curs de formare adulţi, care costă, sau pot merge la unele finanţate din fonduri europene. Mai sunt unele cursuri pe care le fac companiile de la care ar avea certitudinea unui loc de muncă. Dar şi aici sunt multe situaţii nelalocul lor, pentru că ajung să facă un curs de formare pentru o calificare pe care deja o au dacă au absolvit liceul industrial”, a spus Alexandru Blemovici (foto), directorul general al producătorului de componente auto Schaeffler, companie cu 4.000 de angajaţi pe plan local.
 
Candidaţii se găsesc tot mai greu
Compania are o nevoie acută de operatori pe maşini cu comandă numerică, iar Blemovici admite că acum este, în mod clar, o perioadă mai fierbinte decât în trecut, deoarece candidaţii se găsesc din ce în ce mai greu, în timp ce o înrăutăţire se simte şi din punctul de vedere al fluctuaţiei de personal. Firmele devin din ce în ce mai disperate să atragă noi candidaţi şi măresc pachetele salariale pentru a atrage muncitori de la concurenţă. Migraţia externă, chiar şi temporară, accentuează acest fenomen.
„În situaţia actuală în care este nevoie de atât de multă forţă de muncă, eu cred că sunt destule categorii de profesii care devin interesante din punctul de vedere al salariilor, chiar dacă acestea sunt departe de nivelul din Vest”, spune Blemovici.
Spre exemplu, cei care se angajează ca operatori pe maşini cu comandă numerică – poziţii pentru care cererea de candidaţi este foarte mare – au un plan de carieră în fabrici, pentru că maşinile pe care le operează sunt complicate; astfel de angajaţi pot ajunge de la simpli operatori la poziţii de reglori. „Ştiu că există operatori cu şcoală profesională care pot opera o maşină pe comandă numerică şi care ajung să câştige un salariu brut de 1.000 de euro. Sigur, în Germania sau în Israel salariile sunt mai mari pe aceste posturi. Dar eu cred că dacă punem în balanţă plusurile şi minusurile, cei  600 - 700 de euro net încep să reprezinte câştiguri interesante pentru oameni. Nu va obţine niciun operator banii aceştia din prima zi, dar măcar ştie care e ţinta la care poate ajunge”, mai spune Blemovici.

700 – 800 de oameni noi necesari în permanenţă în domeniul auto
Schaeffler România este una dintre cele mai mari investiţii în capacităţi de producţie ale grupului german, care produce în Braşov componente pentru industria auto şi pentru industria eoliană. În oraşul de sub Tâmpa lucrează în acest domeniu 10.000 de oameni; chiar în condiţiile unei fluctuaţii normale şi ideale de personal, de 5 - 8%, angajatorii au nevoie de câte 700 - 800 de oameni noi în permanenţă, fără să existe niciun proiect nou. „Dacă ne uităm însă în presă, vedem că toate companiile din Braşov au proiecte noi de investiţii şi vor să se dezvolte. Însă angajatorii au devenit foarte prudenţi şi chiar refuză proiecte din teama lipsei de forţă de muncă”, adaugă Blemovici.

Părinţii consideră că şcoala profesională te face de râs
În România există ideea preconcepută că şcoala profesională este pentru copiii cei mai slabi şi chiar iniţiativele private – cum e Şcoala Profesională Kronstadt, în care s-au implicat 12 companii – au dificultăţi în a atrage candidaţi. Principalele dificultăţi, mai ales la oraş, sunt generate de mentalitatea părinţilor, care au de ales: „Dau copilul la şcoala profesională să mă fac de râs în faţa tuturor celorlalţi pentru că al meu e mai prost sau îl dau la un liceu? Şi aleg liceul, pentru că, dacă ia sau nu bacul, copilul va primi o diplomă care atestă o pregătire peste nivelul celei obţinute la şcoala profesională”, mai spune Blemovici.
„În România, 20% dintre absolvenţii de clasa a VIII-a se îndreaptă spre o şcoală profesională. Spre comparaţie, în Germania 70% se duc spre o şcoală profesională, pentru că au toate variantele deschise: au un anumit statut, învaţă o meserie, au o sursă de venituri, iar a avea o meserie este un lucru acceptat social. Ulterior, dacă simt nevoia, angajaţii se pot înscrie la bacalaureat, pot urma chiar şi o facultate tehnică şi pot ajunge director de companie pe această rută educaţională profesională”.