Oltchimul, posibila soartă a Colorom Codlea?!

O soluție pentru ca societățile de stat strategice, care au mai rămas în picioare, să nu se năruiască prin privatizare, este ca aceste procese să se deruleze doar după ce va fi obținut și acordul românilor de rând, nu doar printr-o decizie a guvernanților Mult trâmbițatul proces de privatizare al Oltchim, și circul pe care l-au creat guvernanții în jurul lui Dan Diaconescu, care a încercat să demaște interesele din spatele acestui proces, a stârnit unele amintiri neplăcute și pentru mulți brașoveni care au privit neputincioși cum marile uzine au fost distruse de așa-zisele privatizări salvatoare. Un exemplu similar Oltchimului a fost și în județul Brașov, respectiv în cazul combinatului Colorom Codlea (foto), care a fost falimentat și vândut pe un preț de nimic, de 7,5 milioane de euro. Societatea specializată în fabricarea de coloranți și hârtie heliografică, a intrat în procedura de reorganizare judiciară în luna august a anului 2005, iar în mai 2007 a fost cumpărată de omul de afaceri Maor Zinger. Acesta a achiziționat toate activele fostei fabrici de coloranți, incluzând un teren de 44,8 hectare, unde intenționa să construiască un ansamblu rezidențial. Uzina a fost rasă din temelii, iar terenul a rămas pârloagă de mai mulți ani. „În locul combinatului din Codlea a rămas un teren plin de gropi acide și de solvenți, fiindcă nici măcar procesul de ecologizare nu a fost dus la bun sfârșit. Înainte de a privatiza societățile strategice de stat care au mai rămas, Statul ar trebui să obțină acordul cetățenilor, respectiv un referendum pentru a știi cu exactitate dacă oamenii vor sau nu acest lucru, și nu să se organizeze doar privatizări din interes. Acesta va fi una dintre primele măsuri pe care PP-DD le va lua când va ajunge la guvernare, pentru a evita privatizările în urma cărora nu au rămas decât terenuri virane”, a precizat Marius Coste, vicepreședintele organizației județene a Partidului Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD). A trăit experiența lui Dan Diaconescu Marius Coste, care este și om de afaceri, a trecut printr-o situație similară lui Dan Diaconescu, când a vrut să cumpere o fostă fabrică de stat din Brașov. „Aceasta este «tehnologia» politică. Atunci când câștigă licitația cine nu trebuie, îl determină ca până la urmă să renunțe. Și eu mă regăsesc în ceea ce a pățit Dan Diaconescu, fiindcă în 1997 am încercat să cumpăr o fabrică, am câștigat licitația, am plătit chiar și 30% din valoarea acțiunilor, dar încă de a doua zi au început fel de fel de presiuni, incitându-i pe oameni să facă greve, și au căutat fel de fel de motive să mă determine să renunț, fiindcă nu eram dorit. Mi-au spus că e mai bine să mă retrag, pentru binele societății”, a precizat Coste.