OLIMPISM (XIV): Pentru a doua oară în Asia

Cele două ediții boicotate ale Jocurilor Olimpice au trecut cu unele evoluții importante. După Moscova și Los Angeles întrecerile olimpice s-au mutat în țara dimineților liniștite. Ne obișnuisem ca de fiecare dată să comentăm noi și noi recorduri, de participare, ca număr de sporturi și de discipline sportive. Nici ediția din 1988, acordată coreenilor din Seul nu a făcut excepție. Numărul țărilor participante a ajuns la 159, numărul sportivilor s-a ridicat la 8473, iar al sporturilor la 23. S-au pus la dispozitia competitorilor 23 de baze sportive. Delegația României, datorită distanței foarte mari față de Seul, a fost redusă la 62 sportivi, cu egalitate perfectă bărbați-femei câte 31. S-a concurat la 10 sporturi obținându-se un număr de 24 medalii din care 7 de aur, 11 de argint și 6 de bronz. Din nou gimnastica a luat partea leului, trei de aur prin Daniela Silivaș, alte două de argint și trei de bronz. De la aur nu putea lipsi atletismul, prin Paula Ivan în proba de 1500. Aceiași atletă a mai obținut un argint în proba de 3000 m. Ne obișnuisem cu medalii de toate culorile la lupte greco-romane, de data aceasta Vasile Pușcașu a obținut aurul la lupte libere. Învinsul acestuia era nimeni altul decât Leri Șobalov, campionul european și mondial al momentului, neînvins de trei ani de zile. După o ediție, cea de la Los Angeles fără boxeuri medaliați, de data aceasta a revenit prin Daniel Dumitrescu la categoria 57 kg. Schiful românesc a fost din nou la înălțime prin 4 medalii de aur și 2 de bronz. Nicu Vlad coboară de la aurul ediției anterioare la argint la haltere pentru ca Noemi Lung să cucerească prima medalie de argint pentru înotul românesc. O deziluzie a constat din modesta participare a sportivilor la kaiac-canoe, sport care pe partucrsul timpului a adus numeroase medalii ca și lipsa sporturilor pe echipe inexistente. Pe ansamblu România a terminat pe locul 10 în clasamentul pe puncte și locul 9 în cel pe medalii, un loc onorabil. Pentru prima dată, Germania s-a unit și prin sport Orașul președintelui Comitetului Internațional Olimpic, Juan Antonio Samaranch, Barcelona, a fost gazda celei de-a XXV-a ediție jubiliară. Ca o coincidență, această a 25-a ediție a programat 25 de sporturi cu 250 de probe. Recordurile au continuat și de data aceasta prin cei 9369 sportivi din care 3008 femei. Delegația României a prezentat 179 sportivi din care 71 femei ce au luat parte la 16 sporturi. Cele 18 medalii cucerite (4 de aur, 6 de argint și 8 de bronz) au fost sub nivelul ultimelor patru ediții dar și concurenta a fost mult mai acerbă ca pînă acum. Cele două foste două Germanii, R.F.G și R.D.G., au concurat sub o singură denumire, Germania așa cum de altfel se va numi în edițiile următoare. Concurenții din fosta URSS au participat sub culorile Comunității Statelor Independente (CSI). Regina sporturilor, atletismul, a fost pentru România mai săracă. S-a reușit numai o singură medalie de argint prin Galina Astafei la săritura în înălțime, sportivă care după această ediție a solicitat aprobarea să concureze pentru Germania, țară în care urma să se stabilească. Gimnastica aduce prin Lavinia Milosevici două medalii de aur la sol și sărituri, iar echipa României cucerește argintul. Celelalte două medalii de aur au revenit schifului simplu feminin prin Elisabeta Lipă și ambarcatiunea de 4+1 rame. Argintul, în afara celor amintite la atletism și gimnastică au revenit de patru ori ambarcațiunilor de 8+1 atât la femei cât și la bărbați,cele de 2 și 4 vâsle. Viitorul campion de box profesionist, Leonard Doroftei obține bronzul la categoria 60,5 kg. Scrima revine prin bronzul floretei pe echipe, formație în care a evoluat și sportiva brașoveancă Reka Lazăr-Szabo. La punctaj România se menține în aceeași zonă prin ocuparea locului 11, dar în cel al medaliilor a coborât vertiginos 7 locuri, până pe locul 16. Ediția Centenară a Jocurilor Olimpice, Atlanta 1996 Anul 1996 celebra Centenarul renașterii Jocurilor Olimpice moderne, un secol de la reluarea întrecerilor de la Atena sub semnul celor cinci cercuri înlănțuite. La sesiunea CIO din 1990 de la Tokyo s-a stabilit organizarea jocurilor la Atlanta cu toate că, în urmă cu 12 ani Los Angeles organizase ediția 23-a tot în Statele Unite. Resemnarea Greciei a fost faptul că peste alți 8 ani li s-a atribuit organizarea editiei a 28-a. Ediția centenară a adunat la start 197 de țări cu 10.332 sportivi din care 3589 femei ce au evoluat la 26 sporturi cu 27 probe. România s-a prezentat din nou peste ocean cu 168 sportivi din care 69 femei ce au evoluat la 15 sporturi și 120 de probe. Numărul medaliilor cucerite a fost modest față de ediția de la Los Angeles; 20 la total din care 4 de aur, 7 argint și 9 de bronz un bilanț modest care au dus țara noastră pe locurile 19 în cel pe puncte și 13 în cel pe medalii. Au fost două medalii de aur ale canotajului în probele de 2 vâsle și 8+1,o adevărată probă românească. Gimnastica a rămas cu o singură medalie de aur prin Simona Amânar (foto), dar cu 4 de argint prin Amânar la sol, Gina Gogean la individual compus,Marius Urzică la cal cu mânere și Dan Burincă la inele.A patra medalie de aur a cucerit-o Laura Badea la floretă iar înpreună cu echipa cucereste și argintul. Gabriela Szabo salvează atletismul prin medalia de argint în proba de 1500 m. O ediție modestă, un început al reculului sportului românesc.