OLIMPISM (XIII): A 30-a ediție a Jocurilor Olimpice moderne

De-a lungul episoadelor anterioare ale serialului nostru am făcut cunoștiință cu evoluția sportivilor români la edițiile de după cel de-al doilea război mondial, practic de când România a avut permanent sportivi în competiție și de fiecare dată au revenit cu medalii. Am parcurs evoluția acestora până la ediția Nadiei Comăneci, cum a fost considerată de mulți ediția din 1976 de la Montreal. Urmează edițiile din 1980 și 1984 de la Moscova și respectiv Los Angeles boicotate fie de sportivii occidentali fie de sportivii din est, numai că România a făcut abstracție fiind prezentă la ambele. La prima ediție din estul Europei Pentru prima dată în istoria aproape centenară a Jocurilor Olimpice moderne CIO a preferat s-o atribuie unei țări din estul Europei, unei țări comuniste. S-a avut în vedere faptul că de la ediția din 1956 de la Helsinki, URSS-ul a fost permanent printre fruntașele întreceri. Din păcate, nu toate țările au răspuns invitației Moscovei. O serie de state, în frunte cu Statele Unite, au boicotat întrecerile de la Moscova în semn de protest față de intervenția militară a URSS-ului în Afganistan. Cu toate acestea, numărul sportivilor prezenți a fost aproape de 6000, unii occidentali înscriindu-se individual sub drapelul CIO. Þara noastră a prezentat cel mai consistent lot format din 239 sportivi din care 76 femei. S-a cucerit cel mai mare număr de medalii de până atunci, 27 din care 6 de aur tot atâtea de argint și 13 de bronz, la cele 18 sporturi la care s-a concurat. Din nou Nadia Comăneci a triumfat la bârnă și sol, dar a fost nemeritat depunctată la individual compus, după o discuție a arbitrelor care a durat o lungă perioadă de timp. De cel mai strălucitor metal nu putea să se lipsească Ivan Patzaichin care în barcă cu Toma Simionov nu au avut adversari. Cine spune că un concurs de tir nu poate emoționa se înșeală. La proba de pistol viteză Corneliu Ioan a fost într-un emotionant baraj cu neamțul Jurgen Wiefel și austriacul Gunter Pertisch câștigând aurul numai după al treilea baraj. Schiful simpul i-a adus Sandei Toma mult râvnita medalie de aur care a confirmat îndelungata invincibilitate internațională. A șasea medalie de aur i-a revenit luptătorului de greco-romane Ștefan Rusu. O ”inflație” benefică de medalii s-a produs la cele de bronz, 13, pentru care s-au bătut 46 de sportivi pentru că la această medalie au ajuns handbaliștii, voleibaliștii, schiful de 8+1, iar la aceste probe se acordă o singură medalie. Campionii mondiali la handbal masculin au pierdut din nou la vechii parteneri sârbi, dar au câștigat la un alt partener de tradiție, echipa sovietică și cuceresc bronzul. Voleiul obține prima medalie, cea de bronz ,la o ediție a Jocurilor Olimpice. Deși boicotată de occidentali, la ediția moscovită a Jocurilor Olimpice s-au doborât 73 recorduri olimpice, alte 36 mondiale și 36 europene. Un bilanț de excepție. Cel mai bogat palmares din istoria Jocurilor Olimpice După boicotul occidentalilor la Moscova, țările lagărului socialist nu au rămas mai prejos și nu au răspuns invitației Orașului Îngerilor de a participa la a 23-a ediție a J.O. Cu toate acestea Jocurile Olimpice de la Los Angeles au fost considerate cele mai reușite manifestări sportive de până atunci, depășind ca amploare precedentele întreceri. România a făcut excepție și a răspuns invitației făcând parte din cele 140 țări participante. O delegație formată din 127 de sportivi din care 57 de femei la 12 sporturi care au obținut cel mai bogat palmares din întreaga istorie a participării la J.O. S-au cucerit 53 medalii din care 20 de aur, 16 de argint și 17 de bronz. Un fapt demn de menționat este acela că în momentul în care la festivitatea de deschidere a întrecerilor delegația României a intrat în stadion toți spectatorii s-au ridicat în picioare aclamându-i îndelung. Gimnastica, din nou la mare înălțime Pentru a treia oară consecutiv, gimnastica s-a aflat pe primul loc în topul sporturilor cu cea mai bună zestre de puncte și medalii. Gimnastica a obținut 9 medalii din care cinci de aur, 3 obținute de Ecaterina Szabo, una pe echipe și una de Simona Păuca, și câte două de argint și bronz. O remarcă este faptul că la individual compus, trei românce s-au clasat între primele 6 locuri. Pentru prima dată a fost prezentă și gimnastica ritmică, care prin Doina Stăiculescu și Alina Drăgan, s-a aflat multă vreme în lupta pentru titlu, pe final cucerind o medalie de argint prin Stăiculescu și un loc 4 prin Drăgan. Atletismul s-a ales cu 4 titluri, 3 medalii de argint și 4 de bronz, un bilant de excepție. Cuplul Patzaichin - Toma Simionov a recidivat cu canoea de 2, iar schiful românesc a dominat întrecerea uimind prin cele 6 medalii de aur și 2 de argint. Pentru prima dată, halterele aduc 2 medalii de aur și cinci de argint: luptătorii de greco-romane,Ion Draica și Vasile Andrei au cucerit aurul, Ilie Matei argintul, iar Ștefan Rusu și Victor Dolipschi bronzul. Aflați pentru prima dată la întrecerile olimpice judocanii brașoveni Mircea Frățică (foto)la categoria 73 kg. și Mihai Cioc la Open au obținut bronzul. Multipla campioană mondială de handbal masculin nu a reușit nici de data aceasta să obțină mai mult decât bronzul pentru că în drumul lor s-a interpus Iugoslavia, care avea un ascendent moral asupra noastră. O primă medalie de bronz a cucerit la înot Anca Pătrășcoiu pentru ca, echipa de sabie băieți să cucerească aceeași medalie. Orașul Îngerilor a fost darnic cu sportivi României care s-au situat pe locurile 3 în ambele clasamente, pe puncte și medalii, iar în cel al medaliilor de aur pe locul secund după gazdele americane.