OLIMPISM (IX): Ediția XVIII a J.O. s-a disputat în Extremul Orient

Pentru a doua oară, o ediție a Jocurilor Olimpice s-a organizat în afara Europei sau a Americii, iar metropola care a câștigat a fost orașul de la Soare Răsare, Tokyo, un oraș deosebit de primitor. În afara întrecerilor din săli sau stadioane au fost organizate spectacole folclorice, teatre în ineditul stil japonez, s-au făcut deplasări în zone turistice, iar condițiile naturale au sporit doza de inedit prin mișcări seismice în mai multe replici ușoare, ba chiar ?i cu taifunul Wilda trecând prin apropiere. Ediția a fost una a recordurilor încă din start pentru că numărul țărilor participante s-a ridicat la 94 din care 12 au fost debutante. Au concurat 5586 de sportivi, dintre care 4854 de bărbați și 732 de femei, la 20 de sporturi ce au fost incluse în programul olimpic. România a fost printre protagoniste Edițiile anterioare, cele de după a doua conflagrație mondială, de la Helsinki, Melbourne și Roma au arătat fața sportivă a țării noastre, de fiecare dată aflându-se printre națiunile din prima parte a clasamentelor finale. Delegația României a avut în componență 147 sportivi dintre care 114 bărbați și 33 de femei,care au concurat la 13 sporturi din program, pentru sportivii din Carpați un adevărat record. Atletismul a ținut steagul sus Cu adevărat atletismul a fost la mare înălțime, nu numai prin recidiva marei atlete Iolanda Balaș, lidera mondială a săriturii în înălțime care cu 1,90 a bătut recordul mondial și olimpic și a cucerit pentru a doua oară medalia cu cea mai mare strălucire, dar și prin marea surpriză produsă de eleva de 17 ani, Mihaela Peneș. Adusă la Tokyo pentru a se obișnui cu marea performanță, Mihaela Peneș a reușit ca din prima încercare a aruncării suliței să arunce 60,54, rezultat care nu a putut fi doborât de marile atlete ale probei Elena Gorceakova și Elvira Ozolina, considerate detașat favoritele întrecerii. Atletismul nu s-a oprit la cele două medalii de aur, au mai adus un bronz la aruncarea discului prin viitoarea campioană olimpică a ediției viitoare, Lia Manoliu, care a cucerit bronzul cu o aruncare de 56,97 m. la a patra participare la o ediție a Jocurilor Olimpice. Brașoveni medaliați la Tokyo Și de data aceasta sportivii brașoveni s-au situat printre marii performeri ai lumi. La lupte greco-romane,sportivii de la CS Steagul Roșu,Valerică Bularca și Dumitru Pârvulescu au obținut medaliile de argint și respectiv bronz. La lupte s-a mai obținut o medalie de bronz prin Ion Cernea. Caiaciștii și canoiștii aduc ca de fiecare dată medalii sportului românesc. Andrei Igorov la canoe, Hilde Lauer, Aurel Vernescu (foto) la care se adaugă kaiacul dublu și cel de patru se întorc cu 2 medalii de argint și alte trei de bronz. Un aport deosebit au avut și sporturile pe echipe,deșii nu au obținut medalii. Echipele de volei, atât la masculin cât și la feminin s-au clasat pe locurile 4.O tempora ! Unde se află în momentul de față voleiul românesc ? Din echipa masculină au făcut parte și doi sportivi brașoveni, este vorba de Gheorghe Ferariu și Nicolae Bărbuță. Poloiștii s-au situat pe locul 5, fiind foarte aproape de a intra în careul de ași.Pe același loc 5 s-a situat și viitoarea campioană olimpică și recordmenă mondială la săritura în lungine , Viorica Viscopoleanu. Cu aceste rezultate, țara noastră s-a situat pe locul 12 în clasamentele pe medalii și puncte din cele 94 de țări participante,o adevărată performanță a acelor vremuri.