OLIMPISM: Flotila de aur românească

Aflată pe poziția a patra între sporturile medaliate la Jocurile Olimpice, Kaiac-Canoea a obținut în cei 66 de ani de la primul succes un număr de 34 medalii din care câte 10 de aur și argint și 14 de bronz. Primul român canoist medaliat cu aur a fost în 1956 Leon Rotman care i-a învins pe favoriții probei de simplu atât în proba scurtă de 1000 m. cât și în cea lungă de 10.000 m.pe Nemek din Ungaria și sovieticul Bukarin. Canoea dublu 1000 m a revenit tot României prin Dumitru Alexe și Simion Ismailciuc (foto). Românii au fost revelația sportului cu pagaia sport la ediția australiană în care supremația o dețineau canadienii,cehi și americani. După patru ani la Roma, Leon Rotman a terminat pe poziția a treia la proba scurtă de 1000 m. Un nume de legendă a canoei românești, Ivan Patzaichin a început să se afirme când la JO de la Mexic a cucerit prima medalie de aur în proba canoe dublu 1000 metri alături de Serghei Covaliov. A urmat aurul ediției din 1972 de la Munchen cu canoea de simplu. Acest aur are o poveste interesantă prin aceea că pagaia se crăpase și amenința să se rupă situație în care și-a redus ritmul deosebit de alert. Abia primise medalia de aur și s-a grăbit să ia startul în următoarea probă ,canoe dublu împreună cu Serghei Covaliov. Cursa a fost de un rar dramatism, în lupta cu echipajul sovietic în care celula fotoelectrică a dat verdictul, România pe locul secund la o diferență de trei sutimi de secundă. Această probă canoe dublu este cea mai medaliată probă a olimpicilor români care au cules de-a lungul timpului 5 medalii de aur și 3 de argint. Kaiacul 4-100 0m masculin a fost la înălțime cu 3 medalii de argint și una de bronz. La feminin, caiacul simplu a adus 3 medalii din cel mai strălucitor metal prin Sanda Toma în 1980 la Moscova, Valeria Răcilă în 1984 și Elisabeta Lipă în 1992. Primii șase canoiști îl au în frunte pe Ivan Patzaichin cu 7 medalii, din care 4 de aur și 3 de argint, urmat de Toma Simionov cu 3 medalii (2 aur și un argint),Leon Rotman cu 3 medalii (2 aur și un bronz), Vasile Dâba cu 4 medalii (câte una de aur și argint și 2 bronz), Serghei Covaliov cu câte una de aur și argint, Mitică Pricop cu un aur și una de bronz. Luptele greco-romane au luat fața celor de la libere Luptele românești au cucerit 32 de medalii, 7 de aur, 8 de argint și 17 de bronz. Prima medalie a fost cea de aur din 1956 de la Melbourne, cucerită de Francisc Horvath la categoiria 76 kg. la lupte clasice, greco-romane. Primele afirmări ale luptelor românești s-a produs cu patru ani mai înainte, la Jocurile Olimpice de la Helsinki când trei luptători, Dumitru Cuc la categoria 67 kg., Alexandru Suli la 87 kg. și Marin Belușică la 73 kg. s-au clasat pe locul 4 în în imediata apropiere a podiumului. Primul aur a fost cucerit de Dumitru Pârvulescu, legitimat la Steagul Roșu Brașov, care la ediția de la Roma 1960 a obținut aurul categoriei 52 kg. La aceiași ediție se obține și primul argint prin Ion Cernea la categoria 57 kg.precum și un bronz prin Ion Þăranu la 79 kg. Stelică Morcov, brașoveanul medaliat la Montreal Următoarele medalii de aur au fost cucerite de Nicolae Martinescu în 1972 la Munchen, Ștefan Rusu în 1980 la Moscova, Ion Draica și Vasile Andrei în 1984 la Los Angeles. La lupte libere primul medaliat a fost în 1972 a fost Vasile Iorga, iar patru ani mai târziu, în 1976 la Montreal, dinamovistul brașovean Stelică Morcov și Ladislau Simon au obținut bronzul. Ultima medalie de aur a fost obținută de Vasile Pușcașu în 1988 la Seul. Un singur luptător Ștefan Rusu a cucerit medalii de toate culorile, argintul în 1976, aurul patru ani la târziu, ambele la categoria 75 kg, iar bronzul din 1984 l-a cucerit la categoria 78 kg. Brașovul a mai cucerit o medalie de argint la J.,O. de la Tokyo 1964 prin Valerică Bularca, în acel moment fiind și campionul mondial al categoriei. 23 de luptători au cucerit de-a lungul timpului medalii din care numai patru au fost de la stilul ”libere” iar 19 de la greco-romane. Singurul luptător care a cucerit trei medalii este cel amintit , Ștefan Rusu, iar 6 luptători au cucerit câte două medalii. Tirul a adus prima medalie de aur României Dacă rugbyul a adus prima medalie de bronz la Jocurile Olimpice din 1924 de la Paris, călăria a luat prima medalie de argint în 1936 de la Berlin și prima medalie de aur a fost cucerită la tir în 1952 la Helsinki prin Iosif Sârbu la pușcă, care a realizat în același timp un nou record olimpic și mondial prin cele 400 pte. din 400 posibile. Tirul a fost de fiecare dată prezent la Jocurile Olimpice dar nu de fiecare dată a cucerit medalii. De-a lungul celor 60 de ani tirul a adus palmaresului românesc 14 medalii, 5 de aur, 4 de argint și 5 de bronz. Cele mai multe au fost aduse la pistol, 12. La întrecerile din 1952 și 1956, tirul a adus de fiecare dată câte un aur și un bronz prin Iosif Sârbu, Ștefan Petrescu și Gheorghe Lichiardopol. La Roma a fost rîndul lui Ion Dumitrescu să învingă la talere. După o pauză de 20 de ani, apare următoarea medalie de aur la Moscova în 1980 prin Ion Corneliu la pistol iar cea din urmă medalie din cel mai strălucitor metal să se cucerească prin Sorin Babi în 1988 la pistol. Ultima prezență pe podium a tiristilor români a fost în urmă cu 12 ani prin Iulian Raicea care la pistol a cucerit bronzul. Din acel moment tirul românesc tot așteaptă o medalie. În palmaresul tirului figurează 11 trăgători care au nimerit medalii,trei dintre acestia au la activ câte două,Gheorghe Lichiardopol (ambele de bronz), Ion Corneliu și Sorin Babi. Doi brașoveni printre mușchetarii de seamă Primele afirmări ale scrimei românești a fost de la a doua participare a sportivilor români de după război, la ediția din 1956 de la Melbourne, unde Olga Szabo a cucerit argintul la floretă, disciplină care în ultima perioadă de timp a fost trecută la index de conducătorii scrimei românesti. Scrima a cucerit 14 medalii din care 3 de aur, 4 de argint și 7 de bronz. Cele mai multe le-au cucerit floretistele cu 8 medalii, din care câte 2 de aur și argint și 4 de bronz. Primul aur l-a adus Ionel Drâmbă la ediția din 1968 la floretă pentru ca Laura Badea să obține cel de-al doilea aur în 1996 tot la floretă. Ultima medalie de aur a fost adusă de brașoveanul Mihai Covaliu în 2000 dar de data aceasta la sabie. Echipele de fete la floretă au reușit 2 medalii de argint și trei de bronz. În echipa de argint din 1996 s-a aflat și floretista brașoveană, Reka Lazăr Szabo, care recidiva după bronzul cucerit cu patru ani înainte tot pe echipe. Scrima a medaliat 25 de mușchetari din care 3 au cucerit aurul iar opt argintul. Laura Badea a cucerit 3 medalii de toate culorile, iar Mihai Covaliu 2, din care un aur și un bronz. Ultimele medalii cucerite au fost cele de acum patru ani prin argintul Anei Maria Brânză la spadă și bronzul lui Mihai Covaliu la sabie.