OLIMPISM: A 30-a ediție a Jocurilor Olimpice (VI)

În episoadele anterioare ale serialului nostru, cel dedicat Jocurilor Olimpice, am parcurs drumul de la Jocurilor Olimpice antice din vechea Eladă, la restaurarea lor de acum 116 ani de către Pierre Fredy baron de Coubertin. Am cunoscut simbolul întrecerilor olimpice, deviza olimpică, drapelul, flacăra, imnul olimpic. Am cunoscut cele 40 de sporturi ce au evoluat în cele 26 ediții disputate efectiv. Vom căuta ca astăzi să facem o incursiune în evoluția sportivilor români, în cele 18 ediții la care au evoluat alături de sportivii lumii. Sportivi români la Jocurile Olimpice România nu s-a aflat printre țările debutante la prima ediție, cea din aprilie 1896 de la Athena. Pe stadionul Averof au fost prezente 13 națiuni din Europa, America și Oceania. Acestea au fost: Marea Britanie, Australia, Austria, Bulgaria, Chile,Danemarca, Elveția, Franța, Germania, Statele Unite, Suedia,Ungaria și Grecia.Cu toate că prima ediție a avut loc în Balcani, iar două țări vecine, Bulgaria și Ungaria au fost prezente, oficialitățile române nu s-au arătat deloc interesate de a fi prezenți în capitala Greciei. Prima evoluție a unui român la Jocurile Olimpice a fost la cea de-a doua ediție pariziană, când viitorul membru al Comitetului Internațional Olimpic, George A.Plagino a concurat la tir în proba de talere, probă în care au fost înscriși 51 de sportivi. A ocupat locul 13,într-o participare simbolică a României alături de alte 22 de națiuni. Au urmat alte patru ediții (St.Louis 1904, Londra 1908, Stockholm 1912 și Anvers 1920) la care tara noastră nu a fost prezentă. Prima medalie olimpică românească După încheierea conflagrației mondiale, țara noastră a reușit să participe la ediția din 1924 de la Paris. A fost ediția în care s-a cucerit prima medalie din istorie, o medalie de bronz la turneul de rugby. Învinsă de Franța și Statele Unite, România a ocupat locul 3 din... trei participante și prima medalie,a intrat în palmaresul țării noastre. Deviza lui Pierre de Coubertine din acele momente era acela că „important este să participi nu să câștigi”, a fost atins și datorită medaliei, chiar depășit. Cu același prilej a evoluat și echipa de fotbal care în primul meci a cedat în fața Olandei cu 0-6. Delegația țării noastre a fost formată din 51 de sportivi, numai bărbați, la patru sporturi, pe lângă cele prezentate mai sus, tenis și tir. Ca o curiozitate, la ediția pariziană senzația a făcut-o cel care a intrat în istoria ecranului sub numele de Tarzan, alias înotătorul Johnny Weissmuler originar din Banatul românesc de la Timișoara,emigrat în SUA. Este înotătorul care a coborât pentru prima dată sub un minut pe 100 metri. Primul brașovean la o ediție a JO Ediția a IX-a a Jocurilor Olimpice din 1928 de la Amsterdam are o importanță aparte. Pentru prima oară au fost admise probele feminine la atletism. Þara noastră a participat cu 26 de sportivi din care 2 femei, la două sporturi,atletism și scrimă. Participarea delegației României a fost posibilă prin fondurile adunate prin listă de subscriptie, dar și prin acțiunea ”leul olimpic”. Pentru prima dată la întrecerile olimpice, a participat un sportiv brașovean,în proba de maraton. Vintilă Cristescu, care ulterior se va implica în organizarea sportului brașovean. Acesta nu a reușit să termina cursa abandonând. De altfel întregul lot al României nu a depășit faza calificărilor pentru că nu a avut o pregătire suficientă pentru o competiție de o asemenea avergură dar și epuizarea după o lungă călătorie. Primul argint în concursul ecvestru Pentru europeni, istanța a fost prea mare pentru a participa la ediția jubiliară, a X-a de la Los Angeles din 1932 a făcut ca numărul participantilor să fie deosebit de mic. Þara noastră, aflată în plină criză a declinat din start participarea. Nenumărate au fost protestele care au dus la desemnarea Berlinului de a organiza ediția următoare din 1936 de la Berlin. S-a cerut interzicerea deplasării unor delegații precum cea a Franței. Cercurile politice românești, care doreau o apropiere de Germania, au făcut ca delegația noastră să fie prezentă și a numărat 71 de sportivi care urmau să participe la 8 discipline. S-au deplasat și ansambluri folclorice, grupuri de elevi și studenți, în total peste 100 de persoane, record ale acelor vremuri. În proba de călărie „Marele premiu al națiunilor” la individual, românul Henri Rang (foto), cu calul Delfis, a fost foarte aproape de a cuceri aurul olimpic în disputa din barajul cu germanul Kurt Hasse, dar o inexactitate minoră a făcut ca să obțină numai argintul, fiind a doua medalie, de data aceasta de o valoare superioară. Pentru prima dată handbalul a fost admis la o ediție a Jocurilor Olimpice, dar era handbalul acelei perioade, pe teren mare, handbalul în 11 jucători,la care țara noastră a dispus de Statelor Unite, 10-3, pentru locul 5. Brașovul a avut din nou un sportiv la Jocurile Olimpice, Ionescu Bondoc Crum,în proba de lungime dar a fost eliminat din calificări. În episodul viitor vom urmări cea mai prodigioasă evoluție a sportului românesc la Jocurile Olimpice, când țara noastră s-a situat în unele ediții printre protagoniste, iar numărul medaliilor cucerite, per total, se aproprie de cifra 300.