Obuze de la Carfil Braşov au ajuns în dotarea soldaţilor din Ucraina

O înregistrare video apărută pe reţelele de socializare arată că soldaţii ucraineni au primit obuze fabricate în România de Romarm în 2022 în contextul în care autorităţile de la Bucureşti refuză să precizeze ce muniţie şi armament au trimis Ucrainei. Singura companie din cadrul Romarm care fabrică obuze de dimensiunea celor prezentate în videoclip este Carfil Braşov.
Administratorii contului Ukraine Weapons Tracker notează că obuzul este încărcat într-un obuzier autopropulsat 2S1 Gvozdika cu o turelă de 122 de milimetri, vehicul de luptă ce a intrat în dotarea forţelor armate sovietice în anul 1972.
Obuzierul 2S1 Gvozdika a fost exportat sau produse sub licenţă în toate statele fostului bloc sovietic, inclusiv România, care a trecut în rezervă cele 6 modele 2S1 pe care le avea începând cu 2005, precum şi alte 42 de modele OAPR model 89 (Obuzierul autopropulsat românesc, model 89), o variantă autohtonă a armei care a combinat turela modelului sovietic cu şasiul folosit de MLI-84 (Maşina de Luptă a Infanteriei Model 1984).
Potrivit site-ului Romarm, obuzele de 122 de milimetri pe care le produce au un focos de 3,5 kilograme şi o greutate totală de 21,76 kilograme. În funcţie de arma care le foloseşte, ele pot lovi ţinte aflate până la o distanţă maximă de 15 290 de metri şi o viteză la gura ţevii de 690 metri/secundă, notează hotnews.ro.

Ce a spus Ucraina despre armamentul primit din România
Într-o conferinţă de presă comună susţinută la Bucureşti pe 22 aprilie alături de Bogdan Aurescu, ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a evitat să răspundă fără echivoc dacă România a trimis Kievului muniţie şi armament, precizând că Ucraina a distribuit o listă cu necesităţile sale militare tuturor statelor membre NATO şi din UE „iar fiecare ţară decide”.
„Dacă fiecare ţară decide să ne ofere un singur articol vom obţine ce ne dorim. Am ridicat această chestiune (în întâlnirile cu Ciucă şi Aurescu-n.r.) şi apreciez abordarea constructivă. Dar lăsăm la decizia ţărilor să hotărască ce să facă”, a declarat Dmitro Kuleba.
„În anumite cazuri vedem că ţările pot face ceva, pot furniza anumite arme, dar nu o fac pentru că nu vor să aibă o relaţie proastă cu Rusia. Creştem presiunea diplomatică şi apoi pe cea publică. Nu este cazul României. Ce nu acceptăm e ipocrizia. Din fericire, nu e cazul României. A fost prietenoasă şi deschisă”, a precizat el.

Preşedintele Iohannis a refuzat să precizeze ce ajutor militar trimite România Ucrainei
Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a afirmat în schimb că nu crede „că e bine să vorbim prea mult public despre aceste lucruri”.
„Ceea ce pot să vă asigur e că România, ca stat membru al UE şi al NATO, este un stat extrem de responsabil şi de asumat faţă de îndeplinirea obligaţiilor sale internaţionale, faţă de sprijinirea Ucrainei în toate domeniile, respectiv faţă de partenerii noştri. După cum ştiţi, UE sprijină aceste demersuri, NATO şi statele membre sprijină aceste demersuri”, a afirmat şeful diplomaţiei române.
„Dar aşa cum au spus preşedintele şi premierul, lucrurile sunt într-o evoluţie permanentă şi nu cred că este bine să vorbim prea mult public despre aceste lucruri”, a subliniat Aurescu.
Comentariile lui Bogdan Aurescu au venit după ce preşedintele Klaus Iohannis a afirmat într-o conferinţă de presă susţinută pe 12 aprilie că nu e bine să fie făcute „declaraţii publice îndelungate” pe această temă.
„Evident, ajutorul militar este şi el transmis către Ucraina de către NATO, un lucru, de altfel, foarte bun. Nu cred, însă, că este foarte bine să facem declaraţii publice îndelungate cu privire la ce face o ţară sau alta concret în acest domeniu”, a răspuns preşedintele, după ce a fost întrebat ce armament trimite România în Ucraina.
El şi-a reiterat poziţia în timpul unei alte conferinţe de presă pe care a susţinut-o la începutul lunii iulie, afirmând că „e înţelept să nu dai informaţii vitale adversarului”.
„Eu pot să vă spun ce am spus si cu alte ocazii. Suntem în război, nu într-o situaţie pe care o povestim, în liniste, la o cafea. Războiul se desfăşoară lângă noi şi e înţelept să nu dai informaţii vitale adversarului. Noi declarăm public că noi ajutăm Ucraina cu tot ce putem şi asta facem”, a declarat el.
Întrebat cu privire la discrepanţa între comunicarea României şi a ţărilor vecine care au anunţat public ce au trimis Ucrainei, Klaus Iohannis a răspuns că: „Asta este abordarea noastră fiindcă suntem vecini direcţi cu Ucraina şi credem că aşa este mai bine pentru noi şi pentru Ucraina să-i ajutăm”.