Curs BNR
1 EUR = 4.9774 RON
1 USD = 4.3833 RON
1 GBP = 5.8304 RON
1 XAU = 464.4611 RON
1 AED = 1.1933 RON
1 AUD = 2.7957 RON
1 BGN = 2.5449 RON
1 BRL = 0.7714 RON
1 CAD = 3.1559 RON
1 CHF = 5.2813 RON
1 CNY = 0.6015 RON
1 CZK = 0.1993 RON
1 DKK = 0.6668 RON
1 EGP = 0.0860 RON
1 HUF = 1.2223 RON
1 INR = 0.0513 RON
1 JPY = 3.0556 RON
1 KRW = 0.3047 RON
1 MDL = 0.2538 RON
1 MXN = 0.2227 RON
1 NOK = 0.4191 RON
1 NZD = 2.6097 RON
1 PLN = 1.1646 RON
1 RSD = 0.0425 RON
1 RUB = 0.0530 RON
1 SEK = 0.4526 RON
1 TRY = 0.1141 RON
1 UAH = 0.1048 RON
1 XDR = 5.9383 RON
1 ZAR = 0.2318 RON
Publicat la 19 noiembrie 2026
Obiceiurile proaste şi miturile răspândite printre şoferi pot distruge în timp chiar şi cele mai rezistente maşini. Specialiştii, dar şi mecanicii cu experienţă din întreaga lume, au întocmit o listă cu cele mai frecvente şi mai dăunătoare greşeli pentru sănătatea automobilului.
„Încălzirea” motorului iarna face mai mult rău decât bine
Pentru că se apropie iarna, merită să vorbim despre unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri ale şoferilor. Cine nu îşi aminteşte de tatăl, bunicul sau vecinul care ieşea iarna, înainte de plecarea la serviciu sau la drum, ca să lase maşina pornită şi să încălzească motorul? Unii se trezeau chiar noaptea, în iernile geroase, ca să dea o cheie şi să lase motorul pornit o vreme, ca să fie siguri că maşina va porni a doua zi dimineaţă.
Obiceiul avea o justificare până pe la finalul anilor ‘90, mai ales în anii ‘70–‘80. Maşinile din acea perioadă foloseau carburatorul pentru alimentarea cu combustibil, tehnologie predominantă până în anii ‘80–‘90. Carburatorul amesteca benzina cu aerul într-o proporţie aproape fixă. Pe frig, benzina nu se vaporiza bine şi se depunea pe pereţii reci ai motorului, iar amestecul devenea prea „sărac”. Dacă şoferul pleca imediat de pe loc, motorul se îneca, tremura sau se oprea în mers. De aceea, maşina trebuia lăsată pornită câteva minute, pentru ca galeria de admisie să se încălzească, benzina să se vaporizeze corect şi motorul să funcţioneze uniform. Bateriile riscau şi ele să se descarce la ger. Mai era şi problema uleiurilor: se foloseau uleiuri monograde, care la temperaturi scăzute deveneau extrem de vâscoase, groase ca mierea. Pompa de ulei avea nevoie de timp ca să împingă uleiul prin tot motorul, iar plecarea imediată putea provoca o uzură severă din cauza lubrifierii insuficiente.
Obiceiul s-a perpetuat însă şi după anul 2000, când tehnologia auto se schimbase deja. Şoferii l-au preluat de la părinţi sau de la mecanicii mai în vârstă. Astăzi, încălzirea prelungită a motorului pe loc nu mai este necesară, nici măcar la diesel, şi poate fi chiar dăunătoare. Autoturismele din ultimele două-trei decenii au injecţie electronică de combustibil: calculatorul de bord ajustează automat şi instantaneu amestecul de aer şi combustibil în funcţie de temperatură. Pe frig, sistemul injectează mai mult combustibil până când motorul se încălzeşte, aşa că maşina nu se opreşte.
În plus, uleiurile actuale rămân fluide chiar şi sub -30°C şi asigură lubrifierea motorului în câteva secunde de la pornire. „Deşi majoritatea maşinilor par să funcţioneze fără probleme la ralanti perioade îndelungate, acest obicei poate afecta starea bateriei. Atunci când stai în maşină cu motorul pornit, acesta trebuie să depună un efort mai mare pentru a-şi menţine temperatura optimă de funcţionare. La ralanti, motorul funcţionează la o turaţie mai mică decât în timpul deplasării, iar alternatorul s-ar putea să nu furnizeze suficientă energie pentru a menţine bateria încărcată. În timp, acest lucru poate duce la scăderea nivelului de încărcare a bateriei”, precizează specialiştii de la RAC, una dintre cele mai cunoscute organizaţii de asistenţă rutieră din Regatul Unit.
Mai mult, „încălzirea” unei maşini moderne poate accelera uzura motorului. „Contrar opiniei larg răspândite, lăsarea motorului să funcţioneze la ralanti pentru încălzirea maşinii poate face mai mult rău decât bine. La ralanti, motorul are o temperatură mai scăzută decât în timpul deplasării, când este supus unei sarcini. Acest lucru poate duce la creşterea uzurii componentelor, deoarece acestea nu ajung suficient de repede la temperatura optimă de funcţionare. În plus, funcţionarea la ralanti consumă combustibil fără ca maşina să se deplaseze”, spun specialiştii de la Diesel Electric.
Potrivit aceloraşi specialişti, chiar şi pe ger, cea mai bună metodă pentru un motor diesel este să fie lăsat pornit cel mult un minut, ca uleiul să aibă timp să ajungă la toate componentele, iar apoi să plecaţi de pe loc fără să turaţi prea tare, dar nici subturat, undeva între 1.500 şi 2.000 de rotaţii pe minut. „În loc să laşi motorul pornit pe loc, cea mai bună metodă de a încălzi maşina este să porneşti la drum şi să conduci cu grijă în primele minute. Evită accelerările puternice şi vitezele mari până când motorul ajunge la temperatura normală de funcţionare. Astfel, motorul se încălzeşte mai eficient, iar uzura componentelor este redusă”, recomandă Diesel Electric.
Mersul „pe rezervă” poate costa mai mult decât un plin
Un alt obicei prost este mersul „pe roşu”, adică cu rezervorul aproape gol. Fie înainte de salariu, fie din neglijenţă, mulţi şoferi merg la limită cu combustibilul, convinşi că, odată aprins martorul de rezervă, mai au de mers vreo 40 de kilometri.
Problema este că o maşină ţinută constant „pe roşu” se uzează mai repede, iar economia aparentă se poate transforma într-o gaură în buget. În timp, pe fundul rezervorului se acumulează sedimente. Atâta vreme cât nivelul combustibilului nu scade prea mult, ele nu reprezintă o problemă. Când rezervorul e aproape gol, însă, pompa poate aspira şi aceste depuneri, care ajung în sistemul de alimentare şi chiar în motor şi pot duce la reparaţii costisitoare.
„Rolul pompei de combustibil este, după cum sugerează şi numele, de a transporta carburantul către motor. Totuşi, benzina sau motorina din rezervor îndeplineşte şi rolul de lubrifiant şi agent de răcire pentru pompă, pe măsură ce circulă în jurul acesteia. Atunci când conduci în mod repetat până când nivelul combustibilului ajunge foarte scăzut, pompa nu mai beneficiază de lubrifierea şi răcirea necesare. Acest lucru duce la creşterea uzurii şi la supraîncălzirea pompei, provocând defectarea ei prematură şi costuri considerabile de înlocuire. Combustibilul conţine numeroase substanţe chimice şi aditivi, ceea ce înseamnă că în rezervor pot ajunge diferite impurităţi sau reziduuri. În timp, acestea se acumulează pe fundul rezervorului şi pot forma un strat de nămol. Dacă circuli constant cu rezervorul aproape gol, există riscul ca pompa să aspire combustibil din partea inferioară a acestuia, împreună cu depunerile. Deşi filtrul de combustibil reţine cea mai mare parte a impurităţilor, o parte poate ajunge în motor şi poate înfunda injectoarele. Consecinţele sunt un consum mai mare şi o funcţionare neregulată a motorului. În cele din urmă, pot apărea chiar defecţiuni grave, care necesită reparaţii costisitoare”, explică specialiştii de la Car Some.
Obiceiuri nocive: piciorul pe ambreiaj şi mâna pe schimbător
Mulţi şoferi au, fără să-şi dea seama, obiceiuri care afectează maşina pe termen lung. Unul dintre cele mai frecvente este ţinerea ambreiajului apăsat. Unii „ţin maşina din ambreiaj” în rampă sau în traficul aglomerat, gata parcă să oprească în orice moment. Alţii, mai grav, uită piciorul pe ambreiaj la semafor.
Specialiştii spun că acest obicei uzează prematur ambreiajul, dar şi alte componente. Chiar şi o apăsare uşoară a pedalei face ca rulmentul de presiune să stea în contact permanent cu diafragma ambreiajului. Rulmentul nu este proiectat să funcţioneze continuu sub sarcină, aşa că se supraîncălzeşte şi se defectează prematur. Totodată, discul de ambreiaj se uzează mult mai repede. Iar consecinţele se simt în buget.
Înlocuirea rulmentului de presiune sau a discului de ambreiaj este o operaţiune complexă, care presupune demontarea cutiei de viteze, deci costuri mari la service. De aceea, specialiştii recomandă eliberarea completă a pedalei imediat după schimbarea treptei şi sprijinirea piciorului pe suportul din stânga pedalierului.
Un alt obicei foarte răspândit este ţinerea mâinii pe schimbătorul de viteze. Aparent inofensiv, poate duce la uzura prematură şi chiar la defectarea cutiei de viteze, pentru că greutatea braţului exercită o presiune constantă asupra componentelor interne. Maneta este legată de o piesă din interiorul cutiei numită furcă de selecţie. În mod normal, furca intră în contact cu piesele aflate în mişcare, cum ar fi manşonul de sincronizare, doar în momentul schimbării treptei. Când ţineţi mâna pe schimbător, furca rămâne în contact permanent cu piese care se rotesc cu mii de turaţii pe minut, ceea ce produce frecare continuă şi uzură rapidă.
Presiunea constantă afectează şi legăturile dintre manetă şi cutie. În timp, bucşele sau cablurile se uzează, schimbătorul devine „moale”, capătă un joc exagerat şi treptele se nimeresc tot mai greu.
nu este nici un comentariu
Când s-a jucat primul spectacol de teatru în limba română în Braşov? Ce piesă, care a fost autorul şi cine au fost actorii? Cărţile de istorie a teatrului ne dau nişte[...]
2026-11-19 citeste mai multŞoferii care uită acasă cartea de identitate, permisul de conducere sau certificatul de înmatriculare al maşinii nu vor mai putea fi amendaţi de poliţiştii rutieri pentru lipsa fizică a[...]
2026-11-19 citeste mai multMinistrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat miercuri, 18 noiembrie, extinderea accesului la tratament pentru pacienţii cu boli rare în încă 7 spitale, care vor putea oferi[...]
2026-11-19 citeste mai multLocuitorii municipiului Braşov, dar şi turiştii, sunt aşteptaţi şi în acest an la Revelionul în aer liber din Piaţa Sfatului. Aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani,[...]
2026-11-19 citeste mai mult1.808 cazuri de „boli de sezon” au fost raportate în săptămâna 9-15 noiembrie, în judeţul Braşov, potrivit datelor centralizate la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică[...]
2026-11-19 citeste mai mult
Adaugă un comentariu