„Oare este vreun om normal la cap care să creadă că a fost o competiţie?”

Procurorul braşovean Claudiu Sandu, fost vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii şi actual membru al instituţiei, a reacţionat public după decizia preşedintelui Nicuşor Dan de a semna decretele pentru numirea şefilor marilor parchete. Mesajul său public, intitulat „Dezamăgirea”, vine după conferinţa de presă din 8 aprilie în care şeful statului a susţinut că procedura de selecţie a fost una liberă, dar procurorii nu s-au înscris.

„Decizia este exclusiv politică”
Claudiu Sandu spune că nu contestă dreptul preşedintelui de a lua decizii, dar susţine că modul în care a fost prezentată procedura l-a surprins şi că realitatea din sistem este complet diferită de cea prezentată public. Procurorul contestă afirmaţia că selecţia ar fi fost una liberă şi spune că, în realitate, magistraţii nu au avut încredere în proces. „A spus că a fost o procedură liberă şi procurorii au refuzat să se înscrie. Eu i-am spus (…) că procurorii ştiu că decizia este politică şi, dacă doreşte o competiţie reală, ar trebui să transmită un mesaj care să dea încredere participanţilor că au o şansă. Nu a venit un asemenea mesaj”.
Procurorul pune sub semnul întrebării întreaga procedură:  „Oare este vreun om normal la cap care să creadă că a fost o competiţie?”.

Critici directe la adresa explicaţiilor preşedintelui
Reacţia continuă cu un atac direct la afirmaţiile preşedintelui privind lipsa probelor în spaţiul public. Sandu susţine că există suficiente semnale grave în sistemul de justiţie, chiar dacă nu sunt recunoscute oficial.  „Oare ce înţelege prin probe?”, întreabă Sandu.
El a dat şi exemple concrete, vorbind despre magistraţi care ar fi avut de suferit pentru deciziile lor, care şi-ar fi riscat cariera sau chiar viaţa pentru a expune probleme din sistem şi spune că astfel de situaţii nu pot fi ignorate. „Faptul că au fost distruse carierele şi vieţile unor oameni oneşti şi curajoşi (…) nu este o probă suficientă?”, mai scrie procurorul, făcând referire la nume precum Camelia Bogdan şi Cristi Dănileţ.

„Pentru cei care mai credeau că România e stat de drept”
În mesajul său, procurorul spune că, din interiorul CSM, evaluarea candidaţilor a fost făcută corect.
„Am încercat (…) să îmi fac treaba cu toată responsabilitatea (…) Toţi cei cinci am făcut maximul pentru a evalua candidaţii”.
Concluzia sa este însă una categorică:  „Se pare că este degeaba. Decizia este exclusiv politică.”
Finalul mesajului este cel mai dur şi explică de ce reacţia a stârnit ecou.  „Pentru cei care mai credeaţi că România este un stat de drept, astăzi aveţi o probă contrară”.
Claudiu Sandu susţine că, în realitate, puterea politică domină sistemul. „În realitate există o singură putere. Puterea politică. (…) Puterea politică este imună”.
Procurorul critică şi lipsa de responsabilitate a politicienilor şi susţine că magistraţii au ajuns „ţapi ispăşitori”.  „Politicienii au scos magistraţii ţapi ispăşitori (…) Acum râd şi se relaxează la umbra imunităţii”.
Mesajul se încheie într-o notă resemnată:  „Trebuie să acceptăm realitatea. Mergem înainte”.

Preşedintele „nu poate fi decorativ”
Claudiu Sandu a revenit ulterior cu precizări în comentarii, unde a explicat mai clar cum vede rolul preşedintelui în numirea procurorilor-şefi. Acesta susţine că şeful statului nu este un simplu mediator în acest proces, ci are un rol decisiv.  „Trebuie să înţelegem un lucru. Un preşedinte care culege cele mai multe voturi direct nu poate fi decorativ şi nici mediator. În anumite cazuri poate să medieze. Dar în cazul procurorilor-şefi nu este mediator, ci este direct implicat”.
Procurorul spune că preşedintele are, în realitate, controlul final asupra numirilor.  „Având pârghia de a respinge propunerile, este cel care are controlul. Nu trebuie să ducem funcţia prezidenţială în derizoriu şi nici să o ascundem în spatele medierii.” „Eu aş fi preferat o confruntare directă în plenul CSM”, a mai spus Claudiu Sandu.

Noii şefi
Claudiu Sandu este cunoscut ca unul dintre procurorii reformişti din CSM şi a apărut în documentarul Recorder „Justiţie capturată”, unde a vorbit despre problemele din sistem.
Reacţia vine după ce preşedintele României  a semnat decretele pentru numirea a şapte dintre cei opt procurori propuşi de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, la conducerea Parchetului General, DNA şi DIICOT. Astfel, Nicuşor Dan a semnat următoarele decrete de numire:
-  Cristina Chiriac – funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- Marius Voineag – funcţia de procuror adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- Ioan-Viorel Cerbu – funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
- Marinela Mincă – funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
- Marius-Ionel Ştefan – funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
- Codrin-Horaţiu Miron – funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
- Alex-Florin Florenţa – funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
Şeful statului a precizat că a respins semnarea decretului pentru numirea lui Gill-Julien Grigore-Iacobici, adjunct la DIICOT.