„Oamenii se tem. Vin la spital la 8 - 9 zile după apariţia simptomelor”

Dr. Andreea Moldovan, director medical la Spitalul de Boli Infecţioase Braşov, crede că mortalitatea crescută în România, în al doilea val al pandemiei Covid-19, are la bază mai mulţi factori, o parte datând cu mult dinaintea pandemiei, precum subfinanţarea cronică a sistemului medical. „Este terenul pe care survine boala: o populaţie în vârstă, cu multe comorbidităţi, mai mult sau mai puţin tratate şi ţinute sub control. Sunt cu siguranţă şi infecţiile nosocomiale, care pot să apară pe parcursul evoluţiei unui pacient critic, intubat şi ventilat”.
Pentru dr. Moldovan, problema nu este la adaptarea protocoalelor pentru COVID-19, ci la sistemul de sănătate în care sunt aplicate aceste tratamente.  „Ca protocoale de terapie COVID-19, mergem pe ceea ce se merge la nivel internaţional. Bineînţeles că sunt condiţii mai precare în România, comparativ cu Olanda, de exemplu, de îngrijire, de dotare, de numărul de paturi disponibile. Este o diferenţă pe care o ştim cu toţii. (...) Sănătatea a fost subfinanţată constant. Nu ai cum să mergi performant cu o maşină veche cârpită şi hârbuită. Este tot ceea ce am clădit cu toţii prin această subfinanţare”.
O altă problemă ţine de faptul că mulţi bolnavi Covid-19 ajung la spital la mult timp după ce apar simptomele.  „Chiar ieri am fost de gardă şi au fost o mulţime de pacienţi pe care i-am văzut şi-mi spuneau că au simptome de o săptămână de 8 zile, de 9 zile, şi nu au venit la spital. Oamenii se tem, amână, sau nu conştientizează, nu recunosc o problemă”. „Dar este o prezentare tardivă. Multe din personalităţile de care am auzit cu toţii, care au decedat, inclusiv cadre medicale, au intrat în această categorie, de adresare tardivă la medic”, a mai spus, miercuri,  dr. Moldovan. Infecţionista crede că epidemia nu a scăpat încă de sub control în România, dar acest pericol este real, şi dublat de suprapunerea epidemiei de coronavirus cu cea de gripă.
Printre soluţii, dr. Moldovan enumeră: mai multe controale şi acţiuni corective, unde regulile nu sunt aplicate,  mutarea mai multor activităţi din învăţământ în online, o creştere a capacităţii de diagnostic: „pentru că e clar o problemă de a putea izola din punct de vedere epidemiologic pacienţii pozitivi şi de a preveni infectările. Acest lucru este mai puţin eficient acum, pentru că este clar o transmitere comunitară mult mai mare faţă de cât a fost în primăvară”.