Oamenii cu „Prima casă” veche vor deveni „fără casă”, la terminarea creditul

În condițiile actuale de piață, analiștii imobiliari consideră că românii care se înscriu în program ar trebui să se îndrepte către apartamentele noi și mai ales spre casele noi, construite în jurul orașelor mari, acolo unde prețul este mult mai accesibil. Casele la cheie care se pot încadra în normele metodologice ale programului „Prima casă” trebuie să fie, potrivit specialiștilor, mici, cu o suprafață totală cuprinsă între 70 și 80 de metri pătrați și cu o amprentă la sol de maximum 50 de metri pătrați. O astfel de locuința poate avea un preț de tranzacționare între 1.000 și 1.200 de euro pentru un metru pătrat, ceea ce face însă ca plafonul de garantare al statului, de maximum 60.000 de euro, să fie depășit. P+1, minimum 80.000 de euro „Romanii ar trebui să se îndrepte către locuințele care le sunt utile pe toată durată vieții, iar alegerea unei case nou construite, chiar și la un preț cu 20% sau 30% mai mare decât plafonul de 60.000 de euro al programului gu-vernamental, este alegerea optimă”, susține analistul imobiliar Costin Mihalcea. Potrivit acestuia, „sansele ca astfel de tranzacții să se realizeze prin programul «Prima casă» sunt extrem de mici, principala cauza fiind menA­talitatea mioritică, coroborată cu coeficientul veniturilor reduse ale ro-mânilor”. Prețul unei locuințe de tipul P+1 se ridică la minimum 80.000 de euro, diferența fiind făcută de va-loarea terenului care în București variază acum între 350 și 1.500 de euro pentru un metru pătrat. „Pentru a putea intra într-un astfel de proiect, viitorul proprietar trebuie să se încadreze într-o plajă salarială cu-prinsă între 2.000 și 4.000 de lei, în contextul în care rata bancară minimă s-ar ridica la aproximativ 500 de euro”, a precizat Mihalcea. El a adăugat că „oricum programul guvernamental nu va inregistra până la sfârșitul anului mai mult de 200 de credite, el putând deveni unul accesibil românilor doar dacă se va modifica gradul de îndatorare”.