O zonă a României nu este acoperită de Articolul 5 din NATO

„Există riscul să apară interferenţe” în Zona Economică Exclusivă a României din Marea Neagră, susţine şeful Armatei, generalul Gheorghiţă Vlad. Potrivit acestuia, avem o zonă care nu este acoperită de Articolul 5 din tratatul NATO (care spune că „un atac asupra unei ţări membre este considerat atac asupra tuturor statelor”).
„Situaţia în Ucraina este destul de critică. S-a format această coaliţie de voinţă, un efort condus de Marea Britanie şi de Franţa, unde se discută pe patru direcţii: regenerarea armatei ucrainene, o forţă terestră dislocată în Ucraina pentru menţinerea păcii, deschiderea şi păstrarea unui spaţiu aerian permisiv şi un spaţiu de securitate la Marea Neagră. În cazul României există o hotărâre a CSAT care spune că noi nu vom avea trupe în Ucraina”, a spus generalul Gheorghiţă Vlad, şeful Statului Major al Armatei, într-o discuţie cu jurnalişti ce a avut loc la MApN. El a arătat că nicio ţară riverană sau vecină cu Ucraina nu s-a angajat să trimită trupe în Ucraina, menţionând că această poziţie de neimplicare cu trupe a ţărilor vecine unui conflict respectă principii militare.
Cât priveşte situaţia din Marea Neagră, şeful Armatei spune că pot exista riscuri de securitate pentru România şi interesele sale economice din zonă, făcând referire şi la perimetrul de exploatare Neptun Deep. „Zona Economică Exclusivă nu este acoperită de Articolul 5 din NATO. Există riscul să apară interferenţe în zona noastră”, a spus Vlad, făcând referire la zboruri de survol sau nave ale Federaţiei Ruse. Zona economică exclusivă (ZEE) este o zonă a mării, adiacentă apelor teritoriale, în care un stat costier are drepturi exclusive privind explorarea şi exploatarea resurselor naturale (în subsol, pe fundul mării şi în coloana de apă) până la maximum 370 km de la ţărm conform Convenţiei ONU asupra dreptului mării.
În cazul României, zona economică exclusivă în Marea Neagră acoperă aproximativ o suprafaţă de aproape 25.000 de kilometri pătraţi (aproape 10% din suprafaţa României), delimitată prin acorduri cu statele vecine.

„Să dezvoltăm capacităţile necesare pentru apărarea infrastructurii critice”
„Îngrijorarea noastră este să dezvoltăm capacităţile necesare pentru apărarea infrastructurii critice. Nu vorbim doar de Neptun Deep, ci şi de cabluri electrice sau de comunicaţii submarine”, a spus Vlad. El susţine că Forţele Navale Române dispun de capabilităţi de apărare şi supraveghere prin navele din dotare, sporite acum de intrarea în dotare a două nave vânătoare de mine cumpărate din Marea Britanie.
Generalul Vlad susţine şi că prezenţa României la Marea Neagră va fi mai întărită odată cu intrarea în serviciu în luna iunie a corvetei uşoare achiziţionate la finalul anului trecut din Turcia.
Deşi nu are încă instalate la bord sisteme de rachete anti-navă sau anti-aeriene – o etapă ce va trebui realizată ulterior intrării în serviciu, dar încă nu e stabilit oficial când va avea loc şi în ce şantier naval se va face – nava din Turcia are sisteme, senzori şi instalaţii artileristice ce îi permit să desfăşoare misiuni de patrulare în zona economică exclusivă a României, spun reprezentanţii MApN.

Analist militar: „Articolul 5 din NATO va fi testat cu România, la Marea Neagră”
Rusia va încerca să testeze România şi NATO la Marea Neagră, mai devreme sau mai târziu, susţinea în septembrie anul trecut, într-un interviu pentru HotNews, Valentin Mateiu, comandor în rezervă care a lucrat în serviciul de intelligence al Armatei române, acum analist politico-militar. 
Deşi România este departe de Rusia, „pe mare suntem vecini, în sensul în care avem frontieră între zonele economice exclusive, cea românească şi cea revendicată de Rusia”. 
„Noi nu putem recunoaşte zona economica exclusivă a Rusiei pentru că nu recunoaştem anexarea Crimeei, însă Rusia este specialistă în diplomaţie, în strategie, este extrem de vexată şi are diplomaţi extrem de pregătiţi. Poate oricând să afirme: „Nu noi am fost la Haga. Voi v-aţi înţeles acolo partajarea cu ucrainenii, nu cu noi”. Şi, dintr-o dată, te poţi trezi cu situaţia în care apare o revendicare”, spune Mateiu, care face referire la acordul prin care România şi Ucraina şi-au împărţit zonele economice exclusive din Marea Neagră în zona Insulei Şerpilor în urma unui proces la Haga în 2009.
„România mai are o caracteristică specială, va fi al doilea producător de gaz în Europa, după norvegieni, adică România va da Europei, prin producţia de gaz, independenţă energetică. Unde ar fi mai bine atunci să testezi articolul 5? Rapid, politic, efect maxim – la capitolul gaz. Să vă uitaţi pe hartă unde este zona arondată Lukoil în Marea Neagră. Să vedeţi că este chiar la extremitatea estică a zonei economice exclusive a României”, a mai spus analistul militar.

Neptun Deep, cel mai mare zăcământ de gaze offshore descoperit în UE
Dezvoltat de OMV Petrom (operator) şi Romgaz, Neptun Deep este cel mai mare zăcământ de gaze naturale offshore descoperit în UE. Rezervele estimate de gaze ale Neptun Deep sunt evaluate la 100 de miliarde de metri cubi. Spre comparaţie, România produce în prezent circa 9-10 miliarde de metri cubi de gaze pe an.
Forajul primei sonde pentru dezvoltarea şi exploatarea zăcămintelor a început în 2024, iar proiectul avansează, cu prima producţie estimată pentru 2027. Prima sondă a fost forată pe zăcământul Pelican Sud situat în ape cu adâncime de circa 120 de metri, rezervorul de gaze fiind situat la circa 2.000 de metri sub fundul mării. Până la finalul anului 2026 vor fi forate 10 astfel de sonde.