O viață printre cărți și elevi
Autor: Ioana NEDELCU
Publicat la 10 noiembrie 2007
Scriitoarea brașoveană Monica Croitoru este nominalizată, în acest an, pentru literatură, la premiile Femina Vip 2007. A publicat volumul de proză „Fructul capcană”, romanul „Ochiul uraganului” și volumul de piese de teatru „Teatru”, iar din 2006 este membră a Uniunii Scriitorilor din România, care, de altfel, i-a acordat în 2002 premiul pentru debut editorial cu „Fructul-capcană”
Scriitoarea brașoveană Monica Croitoru este nominalizată, în acest an, pentru literatură, la premiile Femina Vip 2007. A publicat volumul de proză „Fructul capcană”, romanul „Ochiul uraganului” și volumul de piese de teatru „Teatru”, iar din 2006 este membră a Uniunii Scriitorilor din România, care, de altfel, i-a acordat în 2002 premiul pentru debut editorial cu „Fructul-capcană”. Scriitoarea a fost nominalizată la Concursul Național de Dramaturgie „Camil Petrescu”, pentru piesa de teatru „Alessandra” și a participat la un concurs internațional de dramaturgie, desfășurat la Atena, în Grecia. Pentru anul viitor, prozatoarea pregătește romanul „Iubiți-i pe cei inocenți”, despre care spune că va avea o problematică foarte interesantă, dar și piesa de teatru „Buffon” sau „Masca”, o comedie inspirată de realitatea omului modern, care poartă întotdeauna o mască. Deși câteva rânduri nu pot acoperi activitatea editorială a scriitoarei, aceasta a publicat de-a lungul anilor proze în revistele brașovene, iar lucrările sale au intrat în atenția presei de specialitate.
„Festina lente”
Monica Croitoru a predat elevilor limba și literatura română timp de 43 de ani, iar după o viață de om petrecută printre cărți și elevi, spune că cel mai important lucru pe care un profesor trebuie să-l facă este să se înarmeze cu foarte multă răbdare: „Copiii trebuie tratați de la egal la egal, ca pe niște prieteni, altfel nu reușești să ți-i apropii, iar profesorul trebuie să se pregătească pentru fiecare oră ca și când ar fi în fața profesorilor. Neapărat un dascăl trebuie să se «grăbească încet» , să trezească interesul copiilor pentru lectură”. În privința sistemului românesc de învățâmânt, scriitoarea și profesoarea Monica Croitoru consideră că modul de predare al profesorilor trebuie să se schimbe, să se axeze pe dialog și să dezvolte aptitudinile elevilor: „Tinerii de azi sunt inteligenți, informați, unii sunt foarte interesați să-și facă o carieră, iar alții chiar își depășesc profesorii prin cunoștințele lor. Avem însă exemple de elevi care rămân la nivelul străzii cu educația”.
„Nu se poate supraviețui din cultură”
Timp de 15 ani, Monica Croitoru a fost și inspector al Comitetului de Cultură, a participat la organizarea Festivalului de Teatru Contemporan, dar și la organizarea primelor ediții ale Festivalului Cerbul de Aur. Prin prisma cărților publicate, Monica Croitoru spune că, din păcate, nu se poate supraviețui din cultură: „Foarte mulți scriitori români contemporani nu reușesc să-și publice cărțile și este foarte păcat. Mulți tineri cu talent rămân anonimi din această cauză, editurile din România nu publică o lucrare decât dacă autorul contribuie cu o parte din suma necesară”. Deși țara noastră figurează printre ultimele din Uniunea Europeană la vânzările de carte, prozatoarea este de părere că românii mai cumpără cărți, dar nu cât ar fi normal: „Numai cititorii avizați cumpără cărți bune. Unii cumpără și în funcție de preț. Apoi, foarte bine vândute sunt și cărțile facile, cele culinare, romanele de dragoste sau autorii foarte cunoscuți ca Dan Brown sau Paolo Coelho. Nu se mai cumpără carte românească sau brașoveană”.
„Teatrul trebuie
să atragă tinerii”
Despre viața culturală a brașovenilor, autoarea consideră că aceasta nu e suficentă, chiar dacă manifestările de gen își fac simțită prezența. „Capitala este autarhia culturală, provincia este mai puțin dăruită”. Brașovul ar putea fi mult mai „bogat” spiritual, pentru că există tradiții și obiceiuri foarte frumoase, iar teatrul din oraș pune în scenă mereu piese noi. Cu toate astea, „ar trebui, poate, să se abordeze teme pentru toate gusturile, spectacole mari, să fie jucate piesele marilor dramaturgi universali. Ceea ce lipsește teatrului nostru este piesa pentru tineret, care, nu știu cum, dar trebuie atras spre teatru”. În rest, brașovenilor le rămân Opera Brașov, Filarmonica, Muzeul de Artă și Muzeul de Etnografie și Folclor, care după părerea autoarei, organizează multe evenimente care sunt insuficient promovate și despre care lumea nu află la timp. „O altă opțiune sunt galeriile de artă care fac vernisaje deosebite și lansări de carte pentru scriitorii brașoveni și nu numai”, mai spune scriitoarea.
„Televiziunea
trebuie să educe”
Monica Croitoru este de părere că televiziunea ar trebui să fie conștientă de puterea pe care o are asupra publicului și să aibă și rol educativ, nu doar de divertisment: „Întoarcerea spre romantism să-i spunem, să se difuzeze și cursuri de dans clasic și modern, filme de o calitate reală. Televiziunea nu trebuie să-și cantoneze activitatea în show-uri de proastă factură”. În legătură cu cinematografia, Monica Croitoru este încântată de noii regizori români, care „sunt foarte interesanți, au cultură de specialitate și au călătorit peste tot, dar tematica filmelor trebuie schimbată, nu este revoluția singura temă abordabilă”. După ce și-a petrecut mulți ani printre cărți și copii, după ce a fost recompensată pentru talentul literar, Monica Croitoru se va dedica și în continuare scrisului.
Comentarii
nu este nici un comentariu
Adaugă un comentariu