O taxă grăbită și puțin gândită

Guvernul Ponta are toate șansele să pășească cu stângul într-un an în care își propune, înainte de toate, să stimuleze revirimentul economiei și să reducă sistemul de taxe și impozite – operațiune necesară să aibă loc în paralel. Debutul acesta poartă, mai nou, numele de „Taxa de mediu” și are o istorie zbuciumată. A fost inițiată de Guvernul Tăriceanu ca o sursă suplimentară de venituri la buget, într-o perioadă în care economia începea să „duduie”. Purta amprenta interesului colateral al premierului, el însuși în timpul liber dealer auto, de a stimula vânzările de mașini noi. Pe parcursul a câtorva ani, taxa asta concepută buimac, de nici măcar ministrul de Finanțe n-o înțelegea (rămân celebre secvențele în care Vosganian demonstra la tablă calculul ei, din care reieșea că habar n-avea despre ce e vorba) a suferit o serie de modificări care au dus la o amenințare de amenzi din partea Comisiei Europene din cauza nerespectării prevederilor comunitare. Guvernele următoare s-au complăcut în starea de confuzie referitoare la rostul ei, ajungând în situația de a fi nevoite să returneze banii luați în mod nejustificat. A supraviețuit până în zilele lui Ponta când s-a căutat o justificare mai credibilă, urmând să fie rebotezată în „taxă de mediu”. Modul în care este concepută face ca, practic, tranzacțiile cu mașini second-hand să devină imposibile. Taxa avută în vedere depășește sistematic valoarea de piață a mașinilor. Nici măcar ideea de impulsionare a vânzărilor de mașini noi nu rezistă, atâta timp cât categoria de populație care își poate permite astfel de achiziții e tot mai redusă. Practic se va produce un blocaj. Ieșirea va fi căutarea în soluții ilegale sau la limita legii. Se vor practica formule din care statul nu va mai câștiga nimic. Astfel, o întreagă categorie socială – cea mai numeroasă - este exclusă de la posibilitatea de a recurge nu doar la un mijloc de transport, dar și la unul de producție. Taxa exorbitantă va fi mai ușor de evitat decât de suportat. Efectul? Taxa de mediu va amplifica criza din sector – și aici mă refer la toată orizontala - autoservice-uri, piese de schimb – și vor scădea veniturile statului din tranziții și din operațiuni de punere în circulație și folosire. A fost limpede că programul Rabla nu este în măsură să rezolve problema. Ideea de la care ar trebui să plece guvernul este de a nu forța din nou, negândit lucrurile. Ar fi necesară o dezbatere, cu toate părțile implicate, ceea ce rezultă fiind necesar să nu dezavantajeze flagrant – cum se întâmplă acum – o categorie. Degeaba vom construi autostrăzi dacă ceea ce facem, în paralel, este să descurajăm utilizarea lor.