O superstiţie a zilei: trebuie să pui la cale astăzi o farsă dacă vrei să ajungi în faţa altarului

Poporul român poate fi considerat unul care a ştiut să facă haz de necaz atunci când i-a fost mai greu. Românii îl au pe Ion Creangă, cel care a râs de viaţă din toată inima, sau pe Caragiale, cel care „a extras" atât de mult umor din beteşugurile compatrioţilor. Cele mai bune bancuri provin din perioada regimului comunist şi-l vizează cu predilecţie pe cel mai iubit fiu al neamului. În mod firesc, românii au adoptat cu bucurie şi „ziua păcălelilor", pe care o sărbătoresc cu „sfinţenie" în fiecare an.
Nimeni nu poate spune cu precizie când au început românii să facă glume de 1 aprilie. „Nu avem informaţii exacte despre perioada în care a intrat Ziua Păcălelilor în tradiţia românească. Simion Florea a scris ce mai importantă lucrare despre obiceiurile şi săbătorile românilor, de la cele mari la cele mai mărunte, de la cele religioase la cele laice. Aceea carte este reperul nostru. Aflăm ce s-a întâmplat înainte şi după 1900. Dar nici el nu are informaţii despre Ziua de 1 aprilie ca Ziua Păcălelilor”, a declarat Otilia Hedeşan, etnolog de marcă.
Potrivit etnologului Camelia Burghele, sărbătoarea păcălelilor nu are neapărat corespondent în cultura tradiţională românească, fiind, cel mai probabil, un obicei preluat din alte culturi şi dezvoltat cu precădere în mediul urban. Există în România chiar un sat cu numele Păcăleşti, despre care orădenii spun că este localitatea de baştină a lui Păcală, celebrul personaj pus mereu pe şotii.
Apariţia păcălelilor de 1 aprilie are numeroase explicaţii. Istoricii spun că obiceiul farselor de 1 aprilie este legat de schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian din 1582. În vechiul calendar, ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie, în loc de 1 ianuarie. Ulterior, cei care mai sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie au fost numiţi „nebuni de aprilie”, iar felicitările trimise în această dată au început să fie considerate farse şi să fie însoţite de cadouri hazlii.
O altă sursă ar putea fi Franţa. „Francezii realizau un peştişor de hârtie şi îi atârnau tot felul de lucruri de coadă, bileţele cu diverse mesaje. Ideea era să-i păcăleşti pe ceilalţi, să faci promisiuni care nu îşi aveau rostul. Este un obicei folosit mai degrabă la oraş decât la ţară”, explică muzeograful Carmina Maior.
Ziua de 1 aprilie a dat naştere şi unor superstiţii la români de-a lungul timpului. Una dintre aceastea spune că îndrăgostiţii nu trebuie să se căsătorească pe 1 aprilie. Mariajul lor nu o să funcţioneze. 
O altă face referire la copiii născuţi de 1 aprilie, dare vor fi norocoşi în afaceri, însă vor avea ghinion la jocurile de noroc. Etnologii vorbesc şi despre credinţa potrivit căreia femeile frumoase care vor să ajungă la inima bărbatului iubit trebuie să pună la cale astăzi o farsă dacă vor să ajungă în faţa altarului.
Românii mai cred că dacă nu păcăleşti măcar o persoană în această zi, vei fi tot restul anului păcălit.