O singură greşeală a hotărât destinaţia celor trei puncte

ASA Tg.Mureş - FC Braşov 1-0 (1-0)
A marcat: Zicu (42).
ASA Târgu Mureş ( Antr. L.Ciubotariu): Stăncioiu - Feussi, M. Constantin, Bejan, Sepsi - N'Doye, Gorobsov - Zicu ( 77 Zicu), Voiculeţ (81 Ivan Gonzalez), Bumba - Axente (57 Manolo).
FC Braşov ( Antr. V.Lokica): Iacob - G. Matei 68 Străuţ), Novakovici, L. Goian, Cr. Ganea - Jurici (85 V.Boţia), Zlomislici - M. Constantinescu, Aganovici, Bencum - C. Ţîră (57 Barna).
Arbitru: George Găman, asistenţi: M.Artene şi A.Popescu.

Nicio victorie a Mureşului în faţa Braşovului cu această nouă echipă, reminiscenţă a vechiului ASA de pe vremea lui Boloni. Braşovul nu a arătat chiar rău aseară şi când spunem asta ne gândim preponderent la faza defensivă, una care cu o singură scăpare, a funcţionat ireproşabil. Din păcate scăparea a fost decisivă. Sepsi a centrat de pe stânga şi „butoiaşul” Zicu i-a luat faţa naivului Cristi Ganea şi a marcat cu capul, în stânga lui Iacob, 0-1 (42). Problemele lui Lokica apar când echipa trece centrul terenului. Poate cu excepţia lui Aganovici, Constantinescu şi oarecum Bencum, cei care primesc mingea se poartă de parcă au o bombă în posesie, nu ştiu cum să facă să scape mai repede de ea. Nu ne face plăcere să o spunem, dar în meciul de aseară FC Braşov nu a avut nicio ocazie de gol! Elocvente par şi cele 7 minute jucate în superioritate numerică după eliminarea lui NDoye, atac barbar la Constantinescu, când stegarii nu au reuşit nici măcar o dată să aducă mingea în careul mureşean. Altfel, echipa nu a arătat rău în câmp, a părut stăpână pe sine, a arătat acea răutate cu care ne-a obişnuit şi în general au făcut o partidă tactică bună. Păcat că măgăreaţa a căzut pe Cristi Ganea. În primul rând el nu e fundaş, ci mijlocaş veritabil, acesta fiind al doilea său joc în acea poziţie. Goian a surprins şi el plăcut la primul meci ca titular pentru echipa noastră, având intervenţii ce i-au trădat experienţa dobândită sezoanele precedente. Un alt aspect ce li s-ar putea reproşa băieţilor antrenaţi de Lokica, îl constituie lipsa de orizont la executarea fazelor fixe, momente ce ar putea deveni decisive ţinând cont de talia jucătorilor de sub Tâmpa. În fine, urmează Dinamo, adversar greu de bătut, dar nu imposibil. Poate că a sosit momentul ca spiritul croat, cel atât de des invocat de Zota la transferul „legiunii”, să dicteze desfăşurarea evenimentelor într-o partidă care în caz de victorie, ar umple Braşovul de bucurie şi poate ar readuce lumea la stadion. Noi le ţinem pumnii!