O petiție veche poate relansa ancheta la Tractorul

Comisia Europeană va relua ancheta privind vânzarea companiei brașovene Tractorul, după ce Comisia de petiții a Parlamentului European s-a sesizat după primirea unei petiții, susțin surse confidențiale. Pe de altă parte, însă, Andrei Cionca (foto), asociat-coordonator al Casei de Insolvență Transilvania, susține că informațiile sunt false. „Noi nu avem niciun fel de informații în acest sens. Lucrurile sunt destul de clare acolo și nu știm ce informații noi să fi apărut care să fi modificat decizia inițială a Comisiei”, a precizat Cionca. „Comisia a început examinarea petiției și a decis să solicite Comisiei Europene să efectueze o anchetă preliminară asupra diferitelor aspecte ale problemei”, a anunțat săptămâna trecută președintele Comisiei de petiții a PE. Potrivit unor surse, unul dintre aceste „aspecte” este acela că documentul de vânzare conține anumite clauze menite să permită cumpărătorului final al platformei industriale de la Tractorul să utilizeze cum dorește cele 126 de hectare de teren fără a cere permisiunea cuiva. De asemenea, se contestă și prețul mic plătit de cumpărător (compania Flavus Investiții SRL), de 77 de milioane de euro, deși uzina fusese evaluată la peste 350 de milioane de euro. Pasaje de contract suspecte Comisia de petiții a PE consideră suspecte mai multe capitole din contract. Printre acestea se află alineatul X al contractului, în care se stipulează că „în cazul în care cumpărătorul va revinde părți din activul Platforma Industrială Tractorul la doi sau mai mulți cumpărători, doar la solicitarea prealabilă a proprietarului modulului «Fabrica de Tractoare» va impune noului cumpărător al modulului «Fabrica de piese turnate și forjate», ce face parte din platformă, obligația de a furniza «Fabricii de Tractoare», cu prioritate, pe o perioadă de minimum 5 ani de la data transferului proprietății Activului, piese turnate și forjate, în condițiile în care această obligație poate fi îndeplinită de «Fabrica de piese turnate și forjate», în condițiile comerciale de piață și rentabilitate a producției”. De asemenea, un alt alineat suspect este cel care precizează că în cazul în care „cumpăratorul va revinde «Fabrica de Tractoare», în situația închiderii ulterioare de către cumpărător a activității «Fabricii de piese turnate și forjate» și vânzării de părți din aceasta, noul proprietar al modulului viabil «Fabrica de Tractoare» va avea drept de preemțiune, la preț egal, la achiziționarea echipamentelor care compun liniile de fabricație specializate pentru fabricația de tractoare UTB”. Comisia consideră că acest lucru lovește în clauza prin care uzina brașoveană ar trebui să își mențină pentru următorii zece ani obiectul de activitate principal - producția de tractoare, fapt care este impus prin alineatul IX al contractului. „Cu alte cuvinte, actualul proprietar (Flavus Investitii) poate vinde bucăți din terenul de 126 de la Tractorul. Contractul îi permite să vândă orice suprafață din teren oricui ar fi interesat de o astfel de achiziție. Dar cumpărătorul (Flavus Investiții) poate transmite, SAU NU, oricare, mai multe sau nici una, dintre obligațiile pe care el însuși și le-a asumat atunci când a achiziționat Tractorul Brașov”. Prima anchetă a fost favorabilă vânzării Comisarii din cadrul Comisiei Europene Europei au dat, în luna aprilie, un aviz favorabil României în ceea ce privește vânzarea activelor Tractorul. Adrian Ciocănea, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene al Guvernului României, spunea atunci că rezoluția Comisiei Europene a avut trei concluzii, acestea fiind că „din evaluarea comisarilor europeni, a reieșit că prin vânzarea activelor Tractorul, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a obținut prețul cel mai ridicat de pe piață și nu a renunțat la resursele statului, precum și că la vânzare nu au fost asociate condiții de natură să reducă prețul de vânzare sau să descurajeze investitorii în a depune oferte”. Concluzia finală a Comisiei Europene a fost că în vânzarea societății Tractorul, AVAS „a acționat ca un agent economic în condițiile economiei de piață”. Comisia Europeană a anunțat, în septembrie anul trecut, că a declanșat o investigație în ceea ce privește vânzarea Tractorul Brașov, după ce senatorul, pe atunci, Nicolae Vlad Popa, astăzi europarlamentar, acționase în instanță Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și compania câștigătoare, Flavus Investiții SRL, acuzând faptul că „a fost o înțelegere politică între AVAS, condus de un membru PNL, și Casa de Insolvență Transilvania, apropriată PSD, pentru a câștiga cineva anume”. Popa ar fi dorit ca instanța să anuleze contractul de vânzare-cumpărare prin care cei de la Flavus Investiții au achiziționat platforma Tractorul la un preț de 82 de milioane de euro (inclusiv TVA), considerând că punctul prin care AVAS condiționa păstrarea obiectului de activitate al uzinei pe următorii zece ani și reangajarea cu preponderență a foștilor angajați ai uzinei ar fi condus la reducerea semnificativă a prețului platformei. Ulterior, Popa și-a retras acțiunea, susținând că nu dorește să încurce un alt proces, pornit de lichidatorul care trebuia să se ocupe de falimentul uzinei, Info-Dip Insolvency SPRL Brașov, care solicita exact același lucru ca și politicianul brașovean, dar și că acțiunea sa a avut succes, din moment ce Comisia Europeană s-a autosesizat și a pornit o anchetă în ceea ce privește vânzarea Tractorul. De altfel, europarlamentarul brașovean era ferm convins că rezoluția Consiliului Europei va fi că în vânzarea platformei intervin elemente de ajutor de stat. Adrian Ciocănea a mai subliniat că „nevoia de imagine a unora a condus la implicarea unor eforturi și resurse din partea a trei instituții - AVAS, Consiliul Concurenței și Comisia Europeană - pentru ca după șase luni de investigații să se ajungă la aceeași concluzie, că vânzarea uzinei a fost corectă și că nu a fost implicat niciun ajutor de stat”.