Curs BNR

1 EUR = 4.9737 RON

1 USD = 4.6664 RON

1 GBP = 5.8274 RON

1 XAU = 352.3272 RON

1 AED = 1.2707 RON

1 AUD = 3.0251 RON

1 BGN = 2.5430 RON

1 BRL = 0.9123 RON

1 CAD = 3.3963 RON

1 CHF = 5.1094 RON

1 CNY = 0.6447 RON

1 CZK = 0.1965 RON

1 DKK = 0.6667 RON

1 EGP = 0.0962 RON

1 HUF = 1.2631 RON

1 INR = 0.0559 RON

1 JPY = 3.0327 RON

1 KRW = 0.3374 RON

1 MDL = 0.2639 RON

1 MXN = 0.2814 RON

1 NOK = 0.4273 RON

1 NZD = 2.7735 RON

1 PLN = 1.1598 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0498 RON

1 SEK = 0.4299 RON

1 TRY = 0.1440 RON

1 UAH = 0.1178 RON

1 XDR = 6.1448 RON

1 ZAR = 0.2463 RON

Editia 8164 - 17 apr 06:21

PALINCĂRIA TRANSILVANIA, DE LA PASIUNE, LA AFACERE

O pălincă adevărată cu care Braşovul se mândreşte

Autor: Radu COLŢEA

Publicat la 19 martie 2024

De la pasiune, la afacere nu este un drum prea uşor, însă pentru râşnovenii Grigoraş Guiman şi Virgil Asan-Mic, Pălincăria Transilvania a devenit un proiect de suflet care s-a dezvoltat de la un an la altul şi care a fost apreciat şi medaliat la nivel internaţional

O pălincă adevărată cu care Braşovul se mândreşte

Două familii râşnovene, Guiman şi Asan-Mic, au pus în 2014 bazele unei afaceri născută din pasiune, Pălincăria Transilvania. Au plecat de la o producţie de câteva sute de litri pe an şi au ajuns acum la 6.000 – 7.000 de litri.
Grigoraş Guiman ne-a povestit că afacerea s-a născut practic din pasiunea de a bea o pălincă de calitate, aromată, şi dat fiind faptul că în copilărie crescuse cu cazanul în gospodărie, la Câmpulung, a decis ca împreună cu bunul său prieten Virgil să transforme pasiunea în afacere.

Să bei, dar şi să te răsfeţi cu aroma fructului
Au început de la zero, de la un teren gol pe care l-au cumpărat şi pe care au amenajat întreaga „pălincărie”: de la zonele unde se depozitează fructele la macerat, la beciul unde „licoarea” se ţine pentru maturare în butoaie de stejar şi finalizând cu magazinul de prezentare şi desfacere. „Pălinca este un produs tradiţional înregistrat la nivelul Uniunii Europene, deşi în spaţiul public se vorbeşte prea puţin de acest lucru. Pentru a corespunde acestor cerinţe, este necesar ca pălinca să aibă cel puţin 40 de grade şi să fie produsă în zona colinară a Transilvaniei. Standardul nostru este de 45 de grade, deoarece, dacă este prea tare se pierde practic aroma, dar să fie mai tare decât băuturile spirtoase pe care le găsim pe piaţă, cum ar fi whisky-ul, şi, în acelaşi timp, să te poată răsfăţa cu aroma fructului. Dacă tăria e prea mare, devine doar un alcool care doar te arde pe gât şi în stomac când îl bei şi nu mai simţi plăcerea gustului. Reţeta noastră este cea tradiţională pentru pălincă: distilăm de două ori şi, întotdeauna, primii litri de alcool ce ies din fierberea fructelor îi aruncăm, deoarece acela nu este un alcool bun şi ar strica întreaga pălincă”, ne-a destăinuit râşnoveanul.
Din 2014 şi până astăzi, cei doi utilizează acelaşi alambic, iar odată cu dezvoltarea afacerii au cooptat lângă ei şi alţi trei râşnoveni cu care lucrează cot la cot, astfel încât Pălincăria Transilvania să ducă numele Râşnovului şi al Braşovului în toate colţurile ţării, dar mai ales peste hotare. Anul acesta, antreprenorii au în plan să achiziţioneze un nou alambic, de o capacitate mai mare, însă, niciodată nu vor trece la producţia industrială, deoarece sunt de părere că s-ar pierde întreaga calitate a produsului. „Acest alambic este luat din Austria, este din cupru în întregime. Noi în ţară nu avem aşa ceva. Austriecii au păstrat din tată în fiu tradiţia de a fabrica astfel de echipamente pentru distilarea alcoolului şi cred că sunt cele mai bune de pe piaţă”, a explicat râşnoveanul.  
Distileria râşnoveană funcţionează pe tot parcursul anului, ţinând cont că procesul de fermentare este de durată. În prezent, s-a ajuns la 14 tipuri de fructe care sunt transformate în alcool. „De exemplu, acum, avem la fermentat gutui. Apoi, în vară, trecem la cireşe, caise şi, desigur, mere şi pere pe care le putem face pe o perioadă mai lungă din an. Ne aprovizionăm cu fructe din întreaga ţară, avem şi livezi proprii în zona Câmpulung, însă anumite tipuri de fructe nu se găsesc în zona montană şi de aceea cumpărăm. Avantajul în acest caz este şi că poţi alege să cumperi ceea ce îţi place”, a punctat Grigoraş.

Aeroportul Otopeni, cel mai mare client
Pe lângă magazinul de desfacere din Râşnov, pălinca din oraşul nostru ajunge într-o serie de restaurante şi pensiuni din Râşnov, Bran, Poiana Braşov, dar şi în duty-free-ul din Aeroportul Otopeni, care este şi cel mai mare client, precum şi în multe băcănii din întreaga ţară. „La magazinul de prezentare organizăm şi degustări pentru grupurile de turişti care vin la pensiunile din zonă sau turiştii străini care sunt în tranzit. Le facem un tur ghidat, le prezentăm procesul de producţie. Majoritatea turiştilor străini nu ştiu ce este de fapt pălincă, dar constată că este o băutură extrem de bună, care e totodată, mai tare decât băuturile cu care băutorii de spirtoase sunt obişnuiţi, care au până în 40 grade”, a constatat râşnoveanul.

Un cost de producţie ridicat
Costul de producţie nu este deloc mic, iar taxele şi accizele au crescut foarte mult în ultimii ani. „Pălinca în sine este un produs scump, deoarece depinde şi de randamentul fructului. De exemplu, gutuia are randament mic, este un fruct tare, uscat, dar merită. Taxele sunt destul de mari, acciza este de peste 40 de lei pe litrul de alcool şi se plăteşte la fiecare sticlă vândută. De altfel, şi sticla în sine are un preţ de 10 lei, la care se mai adaugă şi costul dopului 3-4 lei, deoarece şi acesta este unul special, astfel încât pălinca să se poată păstra în condiţii optime. Totodată, înainte de comercializare, pălinca necesită analize speciale cu privire la conţinutul de metale grele sau de metanol. Abia când este certificată că este bună pentru consum o putem îmbutelia. Totodată, pe lângă etapa de macerare a fructelor este şi etapa de maturare a pălincii în sine. Adică nu o faci astăzi şi o vinzi mâine. O ţinem minimum 6 luni la maturat în butoaie de stejar şi astfel capătă şi diverse arome din lemn”, ne-a spus Grigoraş.

O pălincă peste aşteptările multora
Grigoraş Guiman speră ca pălinca pe care o produce în Râşnov să fie un produs care să se găsească în meniul cât mai multor restaurante. „De câte ori merg la restaurant, comand şi câte o pălincă, dar de multe ori am primit o băutură de proastă calitate. De aceea am tras concluzia că lumea evită să cumpere pălincă în astfel de locaţii, deoarece nu ştie ce primeşte. Sperăm ca pe viitor pălinca noastră să apară în cât mai multe meniuri, iar clienţii să comande fără frică. La început, am întâmpinat reticenţă din partea proprietarilor de restaurante chiar din zona noastră, dar o dată ce au gustat, au renunţat la marii furnizori de pe piaţă, deoarece au constatat că este o pălincă cu adevărat deosebită. Chiar am asistat la un episod, când eram cu familia într-un restaurant, iar un grup de lângă noi a comandat pălincă de-a noastră. Am văzut reacţia, că le-a plăcut şi a fost peste aşteptările lor. Tocmai de aceea, nu poţi creşte volumul de producţie, dacă vrei să menţii şi calitatea. De aceea, chiar dacă vom achiziţiona un nou alambic, nu vom trece cu mult peste pragul actual de producţie, deoarece vrem să producem în continuare o pălincă de excepţie, care să facă cinste României”, a subliniat Grigoraş Guiman.

Au în plan un proiect pentru braşoveni
Totodată, ţinând cont că există interes din partea braşovenilor de a-şi prelucra fructele la „pălincărie”, Grigoraş Guiman şi Vitgil Asan-Mic au în plan ca de anul viitor să le ofere şansa să îşi poată prepara propria licoare în conformitate cu toate standardele. „Aşa credem că îi putem învăţa şi pe alţii să distileze corect, să obţină o pălincă de calitate”, a precizat Grigoraş Guiman.

Comentarii

'Maria'

2024-03-19 17:50:37


'Sant femeie dar ce este bun cu adevărat si lui Dumnezeu îi place abia aștept să merg acasa sa merg la Râșnov sa gust bunătățile produse de dumneavoastră.Va doresc succes.\n'

'Willy'

2024-03-19 09:57:26


'Pentru rubrica de comentarii nu au lasat mostre la redactie? Sa ne dam cu parerea si la capitolul palinca? Sa vorbim in cunostinta de cauza? Slaninuta si paine buna aduc eu. O zi ma sacrific nu e bai.'

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie