O nouă scumpire anunţată de la Braşov: Preţul zahărului va creşte

În România, suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr a scăzut în 2018, faţă de 2017, după ce, anul trecut, cunoscuse o creştere. În plus, cultivatorii susţin că există o oarecare reticenţă faţă de această cultură, iar motivaţiile sunt diverse. „Pentru un hectar de sfeclă de zahăr ca să îl cultivi, îţi trebuie o investiţie de 7-8 mii lei, iar pentru grâu sau altă cultură, este o investiţie de 2 mii de lei. Deci riscul este foarte mare. Nu mai vorbim de situaţia tehnologică în sfecla de zahăr, care este foarte precară.  Dacă aş cumpăra o maşină de sfeclă şi peste 2 ani de zile, unde nu ai nicio siguranţă, fabrica s-ar închide, eu aş rămâne cu această maşină în curte ca un mobilier şi nu pot să fac nimic sau să o dau la fier vechi”, a explicat Mihai Tatu (foto stânga), cultivator.
Anul a fost oricum unul destul de dificil pentru cultura sfeclei de zahăr. În vară, din cauza secetei din primăvară, pământul era încă negru. Abia după ploile din iunie, cu tehnologie şi muncă foarte multă, culturile au ajuns la o stare mai bună. Însă, chiar şi cu o producţie bună la hectar, problema rămâne în preţul final al produsului finit – zahărul de la raft. „Preţul a scăzut foarte mult din nişte motive independente de România şi de cultivatorii de la noi, din cauza unei supraproducţii în Europa. În 2017, comparativ cu 2016
s-a produs cu 4 milioane tone de zahăr mai mult. Pe lângă aceste 4 milioane de tone, e o presiune foarte mare a zahărului din trestie, care vine din import”, a explicat Ioan Gherman (foto dreapta), preşedinte Federaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr România.
În plus, zahărul din trestie are un cost de producţie mai scăzut faţă de cel din sfeclă de zahăr. Totuşi, anul acesta, preţul la raft al zahărului ar putea creşte, dat fiind că nu se preconizează supraproducţie în Europa.
În toată ţara au mai rămas doar trei fabrici de zahăr. În judeţul Braşov, la Bod, funcţionează singura fabrică de zahăr din ţară cu capital integral românesc şi chiar şi pentru aceasta, anul a fost destul de dificil. Reprezentanţii fabricii speră că anul viitor suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr să crească, pentru că fermierii par interesaţi.
„Fermierii sunt interesaţi datorită subvenţiei, a plăţii sfeclei de zahăr, care e în medie la 33 de euro per tonă şi al culturii. În Braşov, specifice sunt cartoful şi sfecla de zahăr. Deşi suntem numai 3 fabrici, în România, avem o relaţie foarte apropiată şi bună, căutăm să protejăm piaţa românească cât putem, ne ajută şi Comisia Europeană de Agricultură, chiar ne-a ajutat anul acesta pe măsurile de protecţie care au fost luate şi sperăm să mărim suprafeţele, la anul, sperăm să avem 20% în plus, ca suprafaţă cultivată de sfeclă”, a explicat Dan Tartagă, director general Societatea de Zahăr Bod.
În prezent, în România sunt în cultură 23.650 de hectare de sfeclă. Anul trecut erau 26.480 de hectare de sfeclă. Cultivatorii se aşteaptă să aibă o producţie de 160 mii tone de zahăr în cele 3 fabrici care au rămas, mai mică totuşi faţă de 2017, când a fost de 179 mii tone. Federaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, doreşte ca băncile să reducă dobânzile la creditele pentru agricultură, anularea impozitului pe subvenţiile agricole şi simplificarea formalităţilor pentru accesarea fondurilor europene pe lângă reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.