O (ne)gândită de la Bucureşti: Spitalul Judeţean Braşov, 1.000 de pacienţi trataţi deja în plus, 6 milioane de lei care ar putea rămâne nedecontaţi

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov a realizat în primele luni ale anului 2026 servicii în valoare mai mare cu peste 6 milioane lei faţă de cea contractată (echivalentă a peste 1.200.000 euro). Pentru un plus de 1.000 de cazuri peste cele din contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS). Cifrele au fost făcute publice de către Dan Grigorescu, managerul SCJU Braşov, pe pagina de facebook. El a precizat că şi Judeţeanul braşovean e într-o situaţie similară cu Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, situaţie dezvăluită de jurnalista Carla Cristina Tanasie, în weekend. 

„Modelul Floreasca”: limită de internări pentru că au fost trataţi mai mulţi pacienţi
Concret, Spitalul Floreasca este în dificultate financiară determinată de faptul că, internând (şi tratând) în primele trei luni ale anului 2026 mai mulţi pacienţi decât contractul cu CAS, „a acumulat un deficit (citiţi, vă rog, PIERDERE!) în valoare de 10.103.985 lei (circa 2 milioane de euro!)”, a explicat managerul SCJU Braşov.
Ca atare, managerul Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca, ec.Bogdan Zidaru, a făcut un apel către medici de a micşora ritmul internărilor în scopul încadrării în bugetul alocat de CNAS.

Contracte CAS impuse?
„O să spună unii dintre cititori că «unde-i lege (N.B.: contractul este legea părţilor!), nu-i tocmeală…». Dar ce vor spune dacă ar şti că aceste contracte nu sunt negociate, ci sunt de fapt IMPUSE prin forţa legislaţiei (stupidă şi deficientă legislaţie, ce-i drept) de CNAS prin filialele ei? O consider stupidă pentru că nu ţine seama deloc nici de realitatea prezentului, nici de cea a trecutului apropiat. Adică, tu, CNAS, ştii prea bine care e situaţia în Bucureşti şi în restul ţării, respectiv că majoritatea spitalelor nu îşi îndeplinesc contractul, netratând suficiente cazuri ca să li se poată deconta suma alocată prin contract (deci sunt sute de contracte de la care rămân la CNAS bani nedecontaţi !). Şi tot, tu, CNAS, ştii exact că marile spitale de urgenţă (din Bucureşti şi din marile aglomerări urbane, cum e şi Braşovul) tratează mai mulţi pacienţi, în valoare mult mai mare decât cea «oferită» prin contract, dar nu catadicseşti să le plăteşti diferenţa! Deşi ai resursele rămase de la celelalte spitale mai mici şi cu competenţă inferioară, care au trimis pacienţii teritoriali către spitalele cu competenţă superioară! Şi mai şi cunoşti fenomenul! Mai simplu şi pe înţelesul tuturor spus, CNAS se foloseşte de aceste tertipuri pentru a beneficia de tratarea GRATUITĂ a unui număr mare de pacienţi asiguraţi, pe seama unor spitale de importanţă majoră la nivel naţional, pe care le chinuie, împovărându-le până la căderea în genunchi!”, scrie Dan Grigorescu.
Medicul braşovean a prezentat apoi situaţia SCJU:
„EXACT ca în cazul fratelui său mai mare (Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca), SCJUBv a realizat, urmare a internării pacienţilor în primul trimestru al anului 2026, servicii în valoare mai mare cu 6.303.259 lei faţă de cea contractată (echivalentă a peste 1.200.000 euro!) Deşi nu interesează pe nimeni din CNAS (ce ziceţi, stimate domnule Preşedinte, dr. Horatiu-Remus Moldovan?), nu-i aşa că vă bucuraţi că am tratat GRATIS (!!!) în contul acestei sume un plus de 1.049 de cazuri? Nu sunteţi de acord că, plătindu-ne această diferenţă, am putea şi noi să ne constituim (aşa cum, de altfel, cere şi legea) un stoc de rezervă la medicamente şi materiale sanitare? Nu-i aşa că am putea să ne plătim şi facturile la timp, ca să nu mai acumulăm datorii generatoare de penalităţi pentru achiziţii făcute pentru a susţine tratamentul celor peste 1000 de pacienţi în trei luni? Nu-i aşa că am evita şi chinul zilnic al medicilor care ştiu exact de ce au nevoie pentru a-şi trata pacienţii, dar nu au cu ce, pentru că «s-a terminat bugetul pe luna asta»? Nu-i aşa că nu ar mai fi nevoie de măsuri manageriale care depăşesc limita moralităţii profesionale precum a ales să le ia domnul Zidaru la Floreasca, aruncând responsabilitatea <<prioritizării/reprogramării>> internării pacienţilor, adică a amânării accesului la servicii medicale?”.
SCJU a primit bani doar pentru puţin peste 7000 de cazuri, în perioada ianuarie-martie
„La final, poate aţi uitat, dar vă reamintesc cu condescendenţă, că de la 1 ianuarie a.c. funcţionează la nivelul ANAF mecanisme (corecte, de altfel) care ne blochează orice tentativă de a depăşi bugetul alocat de CNAS prin CJAS. Aşa că, dacă tot am primit bani suficienţi pentru a trata doar 7101 cazuri în perioada ianuarie-martie (iar noi am tratat de fapt 8150, cu 1049 în plus), cui revine responsabilitatea că am ajuns să împărţim «un pai la 4 măgari»? Evident că medicilor, şefilor de secţie, şi, obligatoriu, managerului! Ca să nu mai vorbim de bieţii pacienţi, care joacă în drama absurdă a «vinovaţilor fără vină»!”, a încheiat medicul Dan Grigorescu.

CNAS a reacţionat după Floreasca
După dezvăluirea Carlei Tanasie privind Spitalul Floreasca din Bucureşti, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a precizat că „situaţia actuală are un caracter temporar, fiind determinată în principal de adoptarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026, precum şi de introducerea, prin legea bugetului, a unor limite lunare de cheltuieli”.
CNAS susţine că aplicarea unor plafoane lunare rigide în domeniul sănătăţii este inadecvată, întrucât: nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ, pacienţii nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar, acordarea îngrijirilor medicale nu poate fi amânată fără riscuri pentru sănătatea populaţiei.
În acelaşi timp, CNAS atrage atenţia că, deşi spitalele beneficiază de cea mai mare alocare bugetară (aproximativ 34 miliarde lei), este necesară o reformă a modelului de finanţare, în sensul: aplicării principiului „banii urmează pacientul”; orientării finanţării către servicii medicale efectiv realizate; eliminării situaţiilor de finanţare a ineficienţei sau a inactivităţii.
„Rolul CNAS este de a deconta servicii medicale, nu de a susţine direct structuri de cost fixe, precum salariile, în absenţa activităţii medicale corespunzătoare. De asemenea, CNAS semnalează necesitatea creşterii eficienţei utilizării fondurilor publice şi a reducerii risipei, în special în domeniul achiziţiilor publice. Analizele preliminare indică diferenţe semnificative între spitale comparabile (ca profil şi complexitate), în ceea ce priveşte: indicatorii de activitate; performanţa financiară; costurile aferente serviciilor medicale. Mai mult, CNAS dezavuează anumite practici semnalate recent în spaţiul public, precum impunerea de către unii manageri de spitale publice a unor <<norme minime sau maxime>> de internări pentru medici. Aceste practici sunt în atenţia corpului de control al CNAS, iar CNAS colaborează în acest sens cu alte instituţii ale statului”, a transmis CNAS.