O gravă problemă de interes naţional: ministrul Palmer!

Nu ştiu cum a găsit-o (sau cine i-a recomandat-o) premierul Cioloş pe dna Palmer, cea pe care a numit-o ministru al Mediului în guvernul de tehnocraţi. Cert este că prezenţa sa în structura aparatului executiv reprezintă o gravă problemă de siguranţă naţională: o persoană fără domiciliu în Romnia şi, în plus, căsătorita cu un înalt ofiţer al unei armate străine, detaşat pe lânga NATO primeşte pe mână informaţiile şi deciziile capitale legate de resursele naturale ale ţării. Pentru infinit mai puţin de atât, Codruţ Sereş a înfundat puşcăria, alături de amicii săi, Benyatov şi Stancev.
Nu vreau să spun că dna Palmer este agent străin şi că are intenţii necurate în funcţia pe care a primit-o fără ca instituţiile abilitate – SIE şi SRI – să fi ridicat vreo minimă obiecţie. Vreau doar să spun că atâta încredere cât i s-a acordat, cu ochii închişi, este vecină cu prostia sau, mai rău, cu trădarea.
Dincolo de faptul formal că s-a încălcat Constituţia prin numirea unui înalt reprezentant al statului care nu are domicliul stabil în ţară (deşi pentru unii Bruxelles-ul începe să fie sinonim cu Bucureştiul) mai rezidă amănuntul deloc de neglijat că dna Palmer este asimilată condiţiilor şi exigenţelor cărora li se supune mr. Todd Palmer. Acesta întruneşte toate datele unui personaj cu multiple subordonări, de la CIA până la NSA prin misiunile pe care le-a primit şi care l-au purtat pe mai multe continente. Împreună cu soţia. E adevărat că Statele Unite şi România sunt legate printr-un parteneriat şi sunt aliate, însă există o sumă de nuanţe care îi despart şi de cei mai buni prieteni la nivel înalt (vezi interceptările convorbirilor dnei Merkel făcute de NSA). Nu vreau nici să spun că ce se întâmplă în România ar trebui confirmat de surse confidenţiale pentru că noi am adoptat de mult principiul „cărţii deschise„ – încă de pe vremea când Talpeş le livra americanilor lista agenţilor secreţi români plasaţi de Ceauşescu în Vest.
Vreau să spun doar că, principial, o asemenea stare de lucruri este nu doar nefirească, dar şi inadmisibilă.
In consecinţă, premierul Cioloş are datoria de a se autosesiza măcar pentru faptul că declaraţia de avere depusă de dna Palmer a fost un fals, atât timp cât nu a menţionat nici absenţa domiciliului naţional şi nici date despre averea secretă  a soţului, dacă nu pentru acela esenţial, că prezenţa sa în rândurile Executivului reprezintă o atingere gravă la adresa siguranţei naţionale, ce este atât de dragă preşedintelui nostru. Iar tergiversarea măsurii nu va face decât să atingă de nulitate toate deciziile şi măsurile pe care le ia dna Palmer.