O „fumigenă” de la Coliban cu hârtia „pierdută în mod miraculos”. Directorul APM Braşov, Ciprian Băncilă, a ieşit la contraatac

APM Braşov a reacţionat după ce primarul Braşovului, Allen Coliban, a reclamat marţi, 27 februarie, în şedinţa de plen a Consiliului Local Braşov, că autorizaţia de mediu care a stat la baza amenajării depozitului ecologic de deşeuri Fin-Eco de la Săcele „a dispărut în mod miraculos din arhivele APM Braşov” şi că a găsit documentul în arhiva APM Sibiu. Astfel, directorul de APM Braşov, Ciprian Băncilă, a declarat că îşi „exprimă  indignarea faţă de afirmaţiile făcute în spaţiul public privind situaţia depozitului neconform de deşeuri menajere Timiş-Triaj” şi că respinge orice acuzaţii neîntemeiate în acest sens, care „denigrează munca şi pregătirea profesională a angajaţilor APM Braşov, aducând astfel un prejudiciu de imagine, atât instituţiei, cât şi muncii şi pregătirii profesionale a angajaţilor”.
Totodată, el a menţionat că în arhiva APM Braşov se găsesc documente a căror termene de păstrare sunt valabile, conform Nomenclatoarelor arhivistice ale instituţiei, aprobate de Arhivele Naţionale-Serviciul Judeţean Braşov.
„În timp ce unii politicieni îşi transformă incapacităţile de a finaliza proiectele în timp optim şi rezonabil, care trenează de multă vreme, aruncându-şi vina unii pe alţii, suntem fortaţi să asistăm la acest joc, doar de imagine. În loc să ne pierdem timpul cu aceste dezbateri publice inutile, ne vom concentra pe ceea ce contează cu adevărat, protejarea mediului. În timp ce ei se joacă de-a detectivii, noi facem lucrurile reale”, a continuat Băncilă.

Ce e de fapt cu „scrisoarea pierdută”
„Hârtia” cu care Coliban speră să câştige procesul cu Fin-Eco (pierdut în primă instanţă) ar fi un angajament pe care şi l-ar fi asumat Fin-Eco, de a închide depozitul de gunoi menajer Timş-Triaj, ca o condiţie pentru a putea deschide depozitul actual de la Săcele.
Conform declaraţiei primarului Braşovului, Allen Coliban, autorizaţia respectivă a fost emisă înainte de anul 2004, a dispărut de la APM Braşov şi a găsit-o el la Sibiu.
Ce nu a spus primarul este că perioada 2004 a una în care Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi structurile teritoriale erau organizate altfel, Braşovul fiind subordonat Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Sibiu (iar acolo se află, normal, şi arhiva perioadei).

La Sibiu nu se ştie nimic
Pe de altă parte, contactat telefonic, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Sibiu, Ciprian Simulescu, ne-a declarat că nu a primit nicio solicitare pentru documente referitoare la depozitul Fin-Eco de la Braşov.

„Hârtia pierdută”, folosită în instanţă
Reamintim că primarul Braşovului a făcut (i)responsabila declaraţie marţi, în şedinţa de plen a CL, în contextul în care a fost întrebat de liderul Grupului PSD Braşov cum comentează faptul că Primăria a pierdut procesul prin care solicita instanţei să oblige Fin-Eco să suporte cheltuielile pentru închiderea depozitului neconform de deşeuri menajere de la Timiş Triaj. El a spus că, potrivit autorizaţiei integrate de mediu pentru Depozitul ecologic de deşeuri de la Săcele (hârtia pierdută, la care a făcut referire primarul, n.r.), Fin-Eco se obliga să închidă fostul depozit de deşeuri menajere. „Este o hârtie pe care am adus-o în instanţă şi pe care o vom folosi pentru a ne apăra punctul de vedere”, a declarat Allen Coliban.
Totul pentru a justifica faptul că timp de 4 ani nu s-a închis groapa de gunoi de la Timiş-Triaj, iar acum se vorbeşte de penalizări de 600 de euro pe zi de la UE.
În iulie 2023, Primăria a deschis proces împotriva Fin-Eco, considerând că ar avea probe care să oblige operatorul să suporte cheltuielile pentru închidere. În paralel, însă, putea să finalizeze închiderea gropii, pentru a evita infrigementul (execuţia e partea Primăriei).

Care e miza
Depozitul de deşeuri menajere din zona Timiş-Triaj, jud. Braşov, a început să funcţioneze la sfârşitul anilor 1940, iar în anul 1997 activitatea de depozitare a încetat definitiv.
În acordul de mediu pentru închiderea depozitului de deşeuri menajere de la Timiş – Triaj, emis la începutul acestui an, se arată că în momentul sistării activităţii, depozitul era gestionat de către SC Comprest Braşov. Ulterior a fost preluat ca obligaţie de închidere de SC Fin-Eco SA Braşov.
„După sistarea depozitării corpul depozitului a fost sistematizat cu pante ale taluzurilor de 1:1,5 – 1:2, partea superioară sub formă de calotă cu pante de la centru către margini de cca. 2% şi drum de acces. Toată suprafaţa depozitului a fost acoperită cu un strat de cca. 15 cm grosime din materiale necoezive, deşeuri din construcţii şi demolări, pământ şi alte deşeuri din materiale de construcţii. Lucrările au fost executate de SC Fin Eco Sa şi sunt în conformitate cu Programul de conformare din Avizul de mediu nr. 31/25.05.2007 emis de APM Braşov, revizuit la data de 25.11.2008”, se arată în acordul de mediu.

Va fi Braşovul sancţionat?
Depozitul neconform de deşeuri menajere de la Timiş Triaj este pe lista pentru care România a fost condamnată de Curtea Europeană de Justiţie în 14 decembrie 2023. Conform sentinţei,  România a fost obligată la plata unei amenzi de 1,5 milioane de euro, la care se adaugă penalizări de 600 de euro/zi pentru fiecare groapă de gunoi neconformă care nu a fost închisă.
În acest moment, sumele sunt plătite de Statul Român, însă, în această perioadă este în etapa de consultare interministerială un act normativ prin care aceste sancţiuni urmează să fie plătite de vinovaţi, în cazul Braşovului de către municipalitatea braşoveană.