O femeie în lumea bărbaților

Câți dintre noi pot spune că după 16 ore de muncă pe zi, timp de zece ani, se simt totuși împliniți și consideră serviciul o adevărată plăcere. Cu siguranță nu foarte mulți. Printre cei norocoși se află și Doamna Adriana. Ea a reușit să reziste într-un domeniu foarte dur despre care se spune că doar bărbații îl pot face așa cum trebuie: ȘOFATUL. Zece ani în trafic! Mii de clienți și sute de mii de kilometri parcurși. Foarte mult stres, uneori teamă, amenințări cu cuțitul, curse neplătite, dar de cele mai multe ori satisfacții. Doamna Adriana, așa cum îi spui toți colegii, informatician de profesie la bază, lucrează de un deceniu ca taximetrist. Are clienți fideli, muncește chiar și 16 ore pe zi, uneori și noapte. Nu se plânge însă pentru că se simte împlinită. Își amintește cu nostalgie cu a început totul și este mândră că a reușit să reziste atâta vreme. „Acum 16 ani am intrat! Am intrat pentru că am fost nevoită să fac asta pe lângă serviciul pe care îl aveam în informatică. A trebuit să mă duc și pe taxi. Aveam copil cu probleme. După care am ieșit cu ordonanța în 98 și de atunci fac numai și numai taxi” , ne-a spus doamna Adriana. Invidia colegilor Începutul a fost cel mai greu! Acum zece ani meseria de taximetrist era practicată numai de bărbați. Foarte puține femei au avut curajul să încerce, mai ales pentru că este o ocupație foarte dură. „În primul rând taximetria presupune foarte mult stres. Atenție, atenție atât la client cât și la trafic. La început când erau foarte puține femei în Taxi a fost cumplit. Chiar și comportamentul colegilor. A celor din trafic, a taximetriștilor”, a mai spus doamna Adriana. După atâta experiență acumulată șoferița a descoperit și secretul meseriei: COMPORTAMENTUL atât în trafic, cât mai ales cu clientul. Regula, clientul nostru stăpânul nostru, nu se mai aplică mai ales când la volan este o femeie. Au fost cazuri în care unii bărbați au fost iritați de faptul că taxiul în care s-au urcat avea un altfel de șofer decât se așteptau. „Spre exemplu, l-am luat pe unul care m-a șocat. M-a oprit seara. Omul era disperat. A urcat și spune. Auăleuuuu, dacă știam că este femeie nici nu vă făceam semn. Nici o problemă. Am tras pe dreapta. L-am dat jos, l-am poftit să coboare. Nu pot să oblig un client care nu vrea să meargă cu o femeie. Spune, doamnă, pierd trenul. Nici nu mă interesează, poate vine un bărbat și vă duce”, a mai spus taximetrista. Un bun psiholog Este foarte importantă și selectarea clienților. Iar după zece ani de meserie acest lucru este relativ simplu. „Am un simț foarte fin de a ști exact cu cine am de a face. Am devenit un foarte bun psiholog. Și în momentul în care îmi dau seama îmi sună al șaptelea simț și încep să vorbesc într-una și atunci le piere cheful să facă ceva. Îi lași interziși că nu se așteaptă la atitudinea asta”, a mai adăugat doamna Adriana. Și totuși... există și un mic regret. „Poți să faci această meserie numai dacă îți place foarte mult să șofezi. Ori eu de când mă știu fac asta. Eu mor cu regretul de a nu fi participat la un raliu. Eu de când mă știu mi-a plăcut mașina”, mărturisește șoferița. Povestea nu se oprește aici. Doamna Adriana va continua atât cât va putea să îi ducă pe brașoveni la destinație. De dimineață până seara șapte zile din șapte. Și dacă veți avea norocul să urcați în taxiul ei vă garantăm o cursă sigură, rapidă și într-o companie de excepție.