O expoziţie inedită la Muzeul Civilizaţiei Urbane

Cocoşul de munte, cucuveaua, alunarul, huhurezul mare. La Braşov, le puteţi vedea în Muzeul ascuns al Naturii din Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, din cadrul Universităţii Transilvania Braşov. Sau, le puteţi vedea la... Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului, unde veţi mai putea admira şi o colecţie din pietrele lumii, dar şi pietre din nordul judeţului, precum microcoloane centimetrice bazaltice din Racoş, bazalt vacuolar, scorie vulcanică.
Sunt exponate ce alcătuiesc expoziţia „Un nou geoparc în judeţul Braşov?”, gândită de Asociaţia Carpaterra. „Este prima expoziţie cu această temă referitor la patrimoniul natural al judeţului Braşov şi dorim să fie o premieră pentru că publicul trebuie să cunoască faptul că există în judeţ peisaje şi valori geologice excepţionale care pot intra în marea categorie a patrimoniului cultural al României”, a spus, ieri, Ligia Fulga, director Muzeu.
Păsările expuse provin chiar din colecţia Facultăţii de Silvicultură Braşov, iar pietrele provin din colecţia personală Mihai Iacomir, fondator Asociaţia Carpaterra. „Expoziţia face parte dintr-un proiect finanţat din bani elveţieni - «Din Alpii Elveţiei în Carpaţii României». Prin exponate ne propunem să arătăm câteva imagini din arii protejate pe care am vrea noi să le unim într-un geoparc din nordul judeţului. Avem şase astfel de  arii: Complexul geologic Racoş, Microcanionul în bazalt de la Hoghiz, Cheile Dopca, Vulcanii noroioşi de la Băile Homorod, Cotul Turzunului şi Stejarul secular din Mercheaşa. Toate aceste arii considerăm noi că s-ar putea concretiza într-un model de dezvoltare UNESCO. Trebuie să convingem localnicii că un geoparc este un lucru benefic pentru ei, că nu aduce restricţii de nicio natură asupra activităţilor, ci beneficii economice turistice, de conservare a patrimoniului natural”, a explicat, ieri, Cătălin Cantor, preşedinte Asociaţia Carpaterra.
„Un oraş european civilizat - un smart city - are doi piloni, care se bazează pe natură, protecţia mediului şi mediul natural şi calitatea vieţii. Copilul trebuie să vadă ce înseamnă un curaţ, o scorie bazaltică de la Racoş. De aceea exponantele sunt foarte importante într-un geoparc, acest lucru se cheamă geoeducaţie, care înseamnă educaţie pentru natură plecând de la geonatură şi se mai face şi marketing academic”, a explicat şi Mihai Iacomir, geolog, cu specializare în protecţia mediului şi fondator al Asociaţiei Carpaterra.
Şi el a subliniat ideea că un geoparc devine realitate şi prin implicarea susţinută a comunităţilor. „Pentru un geoparc, legea română prevede mai întâi autorizarea de către reţeaua europeană. Depinde de noi, de comunităţi să fie”, a mai spus acesta.
Expoziţia rămâne deschisă timp de o lună, apoi, organizatorii vor să o prezinte şi în localităţi precum Homorod sau Hoghiz.