O clădire cu arhitectură unică în Sud – Estul Europei tinde să devină o ruină

Una dintre clădirile simbol ale Braşovului,  Bastionul Ţesătorilor, tinde să devină o ruină, din cauza faptului că situaţia juridică a acestuia este neclară de mai mulţi ani. Acesta a fost construit de către breasla ţesătorilor începând cu 1421, pe patru nivele, cu goluri de tragere, guri de păcură şi cu două turnuri de strajă şi are o arhitectură unică în Sud – Estul Europei. Clădirea este administrată de către Consiliul Judeţean Braşov, însă acesta nu poate investi nici un leu, deoarece situaţia juridică nu este clară. Bastionul este înscris în Cartea Funciară din anul 2000 pe numele Bisericii Evanghelice. Aceasta din urmă nu vrea imobilul, după cum a precizat istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului de Istorie Braşov, însă nu a primit nici până în ziua de astăzi despăgubirile pe care le-a solicitat Statului Român. „Biserica Evanghelică a depus de mulţi ani, la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, o cerere prin care  solicită statului român plata unei despăgubiri, întrucât nu doreşte restituirea în natură a monumentului, însă nu a primit nici un ban. În anii 2000, Biserica Evanghelică s-a înscris în Cartea Funciară, însă niciodată nu a contestat dreptul Consiliului Judeţean Braşov de a administra clădirea. De altfel, cei de la Biserica Evanghelică susţin că CJ este cel care răspunde de întreţinerea lui, dar acesta nu poate face însă acest lucru până nu se «şterge» biserica din CF. Practic, este un cerc vicios din care nimeni nu are de câştigat”, a subliniat Nicolae Pepene (foto).

Repararea acoperişului, prima urgenţă
Pentru a nu se degrada, Bastionul are absolută nevoie de anumite intervenţii în regim de urgenţă. Nicolae Pepene a precizat că în primul rând ar fi necesare lucrări de reparaţie ale acoperişului, dar şi de realizarea unui sistem de captare a apelor pluviale din curte, precum şi de refacerea balustradelor de lemn interioare. „Deocamdată, starea generală a bastionului este bună, zidurile sunt solide, însă, în timp, dacă nu se rezolvă problemele existente, situaţia se poate înrăutăţi, iar sumele ce ar trebui investite ulterior pentru reparaţii mai ample ar fi mult mai mari”, a explicat directorul Muzeului de Istorie.
Bastionul Ţesătorilor a fost construit în două etape, între anii 1421 – 1436 şi 1570 – 1573, şi a fost încredinţat pentru întreţinere şi apărare breslei ţesătorilor de in, de unde şi numele. Pe turnul de observaţie din nord - estul construcţiei se pot citi şi astăzi două date: anul 1573, cel al definitivării fortificaţiei, şi anul 1750, care marchează data reconstrucţiei sale, după prăbuşirea din anul 1710. După restaurarea din anul 1910, Bastionul Ţesătorilor şi-a schimbat destinaţia, devenind muzeu, iar începând din anul 2002, curtea interioară, care se bucură de o acustică deosebită, datorată în mare măsură galeriilor din lemn de răşinoase existente pe zidul de incintă, a devenit scenă în aer liber pentru diverse spectacole de muzică.