O bucătărie pentru toate şcolile, „recreaţie în iarbă” şi grădini de zarzavaturi între blocuri. Cu aceste idei a venit primarul Braşovului, după prima vizită oficială în oraşul francez Tours

Primarul Braşovului, Allen Coliban, a efectuat la sfârşitul lunii noiembrie prima vizită oficială în oraşul înfrăţit Tours, Franţa, la invitaţia primarului localităţii franceze Emmanuel Denis. Vizita edilului braşovean a fost pregătită în luna septembrie, când la Braşov a venit viceprimarul oraşului francez, Elise Pereira Nunes, care a participat la Forumul Oraşelor Verzi. Tours este unul dintre primele oraşe cu care Braşovul s-a înfrăţit, relaţiile de prietenie începând cu anul 1990.
Pe parcursul celor trei zile petrecute în oraşul francez, Coliban a avut o serie de întâlniri cu reprezentanţii municipalităţii din Tours, dar şi cu specialiştii din educaţie, mobilitate, protecţia mediului şi domeniul social.
„În primul rând, pe zona socială, am vizitat bucătăria centrală, care produce 8.000 de porţii de mâncare pentru şcolile din Tours aflate în subordinea primăriei, dar şi pentru cantine sociale, centre de bătrâni şi aşa mai departe. Este o soluţie pe care cred că o putem analiza şi replica şi în contextul legislaţiei româneşti, mai ales că avem nevoie de soluţii pentru a oferi masă caldă în şcoli. Anul viitor vom avea bugetat un studiu în acest sens, astfel încât să găsim cea mai bună soluţie pentru a oferi elevilor din Braşov o masă caldă”, a explicat primarul.
Prin programul implementat de municipalitatea din Tours, toţi elevii din cursul primar de la şcolile municipale primesc o masă caldă, în valoare de 10 euro, pentru care plătesc, în funcţie de situaţia socială, între 0,5 şi 3,5 euro. Diferenţa este suportată de la bugetul municipalităţii. Autorităţile din Tours pregătesc extinderea proiectului şi cu micul dejun pentru cei mici. Masa caldă pentru cursul gimnazial şi liceal este asigurată de autorităţile regionale.
Un alt proiect din Tours pe care Braşov îşi propune să îl implementeze, ca proiect pilot, este ,,Recreaţia în iarbă”, care înseamnă reorganizarea spaţiilor din curtea şcolilor, astfel încât să se creeze zone verzi (mini-păduri urbane) dedicate relaxării pentru elevi şi profesori.

Pistele pentru biciclişti din Franţa, model pentru Braşov
De asemenea, Allen Coliban a avut cu reprezentanţii primăriei oraşului Tours şi discuţii referitoare la mobilitatea urbană şi la soluţiile alternative de transport, cu accent pe transportul cu bicicleta. „Reprezentanţii municipalităţii din Franţa au prezentat demersurile de dezvoltare a infrastructurii pentru biciclete, cu multe exemple de reamenajare a spaţiului străzilor, exemple de asigurare a siguranţei bicicliştilor în toate zonele de conflict, inclusiv în ieşirile din curţi şi garaje, dar şi cu felul în care sunt dezvoltate parcări pentru biciclete şi rasteluri în multe zone din spaţiul public. Cred că putem replica aceste modele de bună practică, mai ales că Braşovul este deficitar la acest capitol”, a continuat Coliban.

Livadă lângă bloc?
Nu în ultimul rând, edilul braşovean a precizat că a avut discuţii şi în ceea ce priveşte gestionarea şi dezvoltarea zonelor verzi, considerând că Tours este unul dintre modelele de bună practică.
„Legat de strategia verde şi de ceea ce la Tours se numeşte «Natura în oraş» - un plan pe cinci axe care implică şi comunitatea în mod direct - mi-au plăcut câteva proiecte, mai ales amenajarea de grădini urbane în spaţii dintre blocuri. Aceste spaţii publice care până nu de mult erau spaţii verzi au fost transformate, cu implicarea peisagiştilor şi experţilor din Primărie, în grădini urbane care produc, pe 300 de metri pătraţi, aproximativ 800 de kilograme de zarzavaturi şi de legume în fiecare an, legume care le sunt oferite cetăţenilor din zonă. Totodată, aceste grădini au un rol educativ, propunându-şi să implice cetăţenii şi să îi înveţe pe cei mai tineri despre natură şi despre felul în care pot să facă grădinărit. O idee similară este şi cea legată de livezi urbane, tot în zonele dens locuite, care înseamnă amenajarea spaţiului verde cu pomi fructiferi şi corelarea planurilor de amenajare cu specificul zonei şi cu doleanţele cetăţenilor”, a declarat primarul Braşovului.  
Reamintim că în Braşov este interzisă transformarea spaţiilor din jurul blocurilor în grădini de zarzavat. Decizia a fost luată după ce mulţi ani, chiar şi în perioada comunistă, în loc de flori sau gazon, în jurul blocurilor se cultiva ceapă verde, fasole, roşii, castraveţi sau chiar cartofi.
În ceea ce priveşte pomii fructiferi, aceştia mai pot fi văzuţi în Braşov. De cele mai multe ori este vorba de corcoduşi, fructele acestor pomi fiind culese, de multe ori, pentru a se produce ţuică.

Cine plantează mai mult?
Tot în ceea ce priveşte spaţiul verde, anul trecut, în oraşul francez, anul trecut a fost prima ediţie a unui experiment: plantarea a 1.000 de arbori într-o zi. „În discuţiile pe care le-am avut, am stabilit că vom discuta o zi în care să fie un concurs între Tours şi Braşov, un concurs de plantare de arbori în spaţiul public, cu implicarea comunităţilor. Practic, să avem această provocare verde, de a planta cât mai mulţi arbori atât într-un oraş cât şi în celălalt, în aceeaşi zi. Este un plan pe care îl vom comunica în perioada următoare, de îndată ce vom stabili ziua pentru a-l pune în practică”, a continuat Coliban.
Totodată, autorităţile franceze au prezentat şi modul în care sunt amenajate pieţele volante, dar şi cum au reconfigurat o piaţă publică acoperită, proiect pe care primarul Allen Coliban vrea, cu sprijinul specialiştilor din Franţa, să îl implementeze în cazul pieţei şi halei de la Star, o piaţă puţin folosită, propice amenajării unui astfel de spaţiu destinat în primul rând  producătorilor locali. Potrivit primarului, planurile de amenajare şi concursul de soluţii vor fi propuse pentru a fi incluse în bugetul pentru anul viitor.