O arie naturală protejată, „răsărită” dintr-o groapă de gunoi

De aveţi în plan o excursie la vulcanul stins de la Racoş, coloanele de bazalt sau lacul de smarald de aici, treceţi în agendă şi Geositul Mateiaş La Vulpi. Este o nouă arie protejată în comună, la distanţă cam de o oră de mers pe jos de la Racoş, la ieşirea din satul Mateiaş. Cei de la Asociaţia Carpaterra au adus-o la noul statut recent, pentru că, la intrarea în această zonă, te întâmpinau mormane de gunoaie. Proiectul a început de mai multă vreme, dar s-a concretizat în acest an, graţie unei finanţări de 10.000 de euro, primiţi prin programul Start ONG. „Românii, la ieşirea din sat, s-au gândit să facă o groapă de gunoi, unde să meargă cu căruţele şi să arunce gunoaiele. Se întâmpla de foarte mult timp. Noi, tot mergând în zonă şi lucrând la aflorimentul acesta, la situl geologic, ne-am propus de mult timp să curăţăm în profunzime, nu doar să adunăm hârtiile şi peturile de la suprafaţă. Ne-a încântat ideea acestui format, de a transforma o groapă de gunoi, într-o arie naturală protejată. I-a încântat şi pe finanţatori. Proiectul nostru chiar asta presupune, curăţarea sitului, apoi fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a aflorimentului vulcano-sedimentar din zonă şi promovarea acestuia şi introducerea într-un circuit turistic şi educaţional. Am început să lucrăm încă din vară, când am avut un grup de studenţi din Elveţia, care ne-au făcut două tipuri de flyere, unul pentru localnici, în care li se explica de ce să nu mai arunce gunoiul acolo, şi unul pentru turişti”, a explicat Cătălin Cantor, preşedinte Asociaţia Carpaterra.

„De 3 ani nu s-a mai întâmplat să apară o arie protejată nouă în România”
Între timp, cei de la Asociaţia Carpaterra au început să cureţe în mare parte locul – practic intrarea în geosit. „Nu cred că s-a mai făcut o arie protejată într-o groapă de gunoi în România. (…) Împreună cu Primăria Racoş şi Consiliul Local Racoş a fost declarată această zonă ca arie protejată de interes local şi categoria ariei este de monument al naturii. (…) Asta înseamnă că ei deţin controlul, ei decid dacă regulamentul pe care îl propunem noi îl adoptă sau nu. Cert e că Primăria şi Consiliul Local au recunoscut că o bucată de pământ de pe teritoriul lor trebuie curăţată şi să devină arie protejată. E un lucru mare, cel puţin de 3 ani nu s-a mai întâmplat să apară o arie protejată nouă în România (…) Înainte nu era arie protejată aici. Groapa de gunoi se afla la intrarea acestei zone, cu vreo 50 de metri înainte. Noi l-am denumit Geositul Mateiaş La Vulpi. Pe partea stângă a drumului e aflorimentul, iar pe partea dreaptă sunt multe vizuini de vulpi, de asta localnicii îi spun zonei La găurile vulpilor. De aici şi denumirea La Vulpi”, a mai spus Cătălin Cantor.

Povestea pământului
Geositul este special pentru că, în fapt, după cum spune Cătălin Cantor, este vorba despre „un perete pe care se văd straturile de evoluţie ale pământului”. Mai mult, este unic, ne spune şi geologul Soos Ildiko, care şi-a făcut lucrarea de masterat pe acea zonă şi acum face şi lucrarea de doctorat. „Bazaltul alcalin din Munţii Perşani este renumit pentru că este unul dintre cele mai tinere din sud-estul Europei. Vulcanismul a fost activ între 0,6 şi 1,2 milioane de ani în urmă şi aflorimentul respectiv, care acum a fost declarat protejat este important pentru că este unic la noi în ţară. Când vorbim despre afloriment, vorbim despre roci care sunt la suprafaţă. Astea sunt roci vulcano-sedimentare, adică putem vedea la locul respectiv nişte straturi care s-au format în urma unor erupţii freato-magmatice, asta înseamnă că atunci când magma iese la suprafaţă, în drum întâlneşte apă sau sedimente umplute cu apă, face o erupţie puternică, rocile se sfărâmă şi se depun în straturi. Deci, fiecare strat înseamnă câte o erupţie”, a explicat, pe scurt, specialista. Toate acestea le vor putea vedea braşovenii care vor ajunge în zonă.
Asociaţia Carpaterra este cea care a reuşit şi declararea stejarului secular de la Mercheaşa drept arie protejată, în anul 2012.