O americancă şi Braşovul din cântecele sale, ce se aud în lume

Sarah Vienna, pe care aţi văzut-o pe una din scenele TAM-TAM, cântă Braşovul în lume – oraş de care este îndrăgostită şi pe care îl consideră „acasă”.  
„Am înotat în apele de pe coasta Californiei,/ Am navigat pe nave de pescuit din Boston/ Gândindu-mă unde mi-a hărăzit Dumnezeu să fiu/ Apoi am descoperit acest oraş/ Unde iarba creşte mai verde/ Copacii sunt mai înalţi/ Munţii se ridică mai sus./ Iubesc acest oraş / Unde sufletul meu se simte mai liber/ Inima îmi bate mai încet./ Acest oraş al Transilvaniei este locul meu/ Casa mea, Braşov./ Clopotele bat de la vechea Biserică Neagră/ Scuturând porumbeii de pe streşini/ Drumuri pietruite şi munţi/ Înconjoară acest oraş vechi şi minunat” – este un fragment dintr-o piesă muzicală a americancei.
Sarah Vienna s-a născut într-o familie cu înclinaţii muzicale (mama sa fiind textier şi compozitor), religioasă şi este cea mai tânără dintre şapte surori. S-a apucat să scrie texte pentru piese muzicale în adolescenţă, dar mult mai târziu s-a gândit că ar putea scoate albume cântate chiar de ea. A venit în România pentru prima dată în 2002, într-o misiune umanitară pentru a-i ajuta pe copiii care trăiau în Gara Braşov. A stat atunci două luni, apoi s-a întors în SUA pentru a reveni la Braşov o lună mai târziu. „Nu-mi puteam scoate Braşovul din minte”, spune Sarah, care rămăsese în minte cu imaginea muntelui Tâmpa. „Copacii verzi, semnul «Braşov» scris pe vârf... Era ceva atât de puternic, de maiestuos şi în acelaşi timp paşnic şi liniştit în acest oraş”, mărturiseşte ea.

A înfiinţat un program prin care voluntarii oferă dragoste bebeluşilor părăsiţi, de la Spitalul de Copii
În 2005 americanca a înfiinţat o fundaţie - „Firm Foundations Romania” - care are ca ţintă ajutorarea copiilor orfani sau separaţi de familiile lor şi prin care oferă Spitalului de Copii Braşov scutece, hăinuţe, ajutor medical şi derulează un program prin care voluntarii oferă dragoste bebeluşilor orfani din spital, ţinându-i în braţe aşa cum ar face nişte părinţi adevăraţi. „Bebeluşii au nevoie de îmbrăţişare, mângâiere şi afecţiune din partea părinţilor mai ales în primele luni de viaţă, şi noi facem asta în locul părinţilor care i-au părăsit”, explică Sarah.
„Tot în 2005 am scris primul meu cântec, «Unwanted» (Nedorit, n.n.), după ce am întâlnit un copil orfan la Orfelinatul Micul Prinţ. Am început apoi să scriu din ce în ce mai multe piese care cuprind experienţele mele în Braşov. Şi acum promovez munca noastră din România în toată lumea, prin intermediul muzicii. «My Home Braşov» este piesa favorită a publicului, mai ales cei care lucrează ca voluntari la organizaţia noastră din Braşov”, mai spune Sarah Vienna.
Şi-a închiriat un apartament în Şchei, şi-a obţinut permisul de şedere permanentă din partea autorităţilor române şi locuieşte în Braşov „full-time”, cu excepţia câtorva luni în care se întoarce în SUA.
„Braşovul este locul în care mă simt cel mai aproape de Dumnezeu”, spune americanca. Cu toate că a urcat pe munţi şi mai înalţi, în Austria, Braşovul şi-a lăsat amprenta adânc în sufletul ei şi nu poate compara muntele nostru cu niciun altul din lume. „Este muntele care mă face să mă simt, cumva, aproape de Rai. Şi faptul că trăiesc în Braşov, înconjurată de munţi şi lângă Tâmpa mă face să mă simt la înălţime”, mărturiseşte ea. Pe vârful Tâmpei a urcat de nenumărate ori, însă aproape zilnic se află pe pista de alergare de pe Arena Ion Țiriac (fostul Liceu Sportiv, sub baza sportivă Olimpia). „Fac 16 ture de stadion şi acela este momentul când conştientizez şi îmbrăţişez frumuseţea Braşovului”, adaugă Sarah.
Sarah Vienna are şi un loc favorit în Braşov: Aleea de sub Tâmpa, unde se plimbă sau aleargă şi admiră peisajul oraşului. Acoperişurile, pentru ea, reprezintă mândria şi istoria oraşului.
Cea mai frumoasă experienţă în Braşov este pentru Sarah Cerbul de Aur: „Pink (2004), şi Amy MacDonald (2018) au fost concertele mele favorite. Şi trebuie să mărturisesc că şi cântarea mea cu trupa la TAM-TAM Festival, în luna iulie, pe Strada Republicii, la invitaţia Depului de Artă Urbană, a fost o experienţă foarte plăcută pentru mine”, precizează americanca.

Adoră spaghetele italieneşti şi sfecla roşie cu hrean
Mâncarea ei favorită sunt spaghetele italieneşti făcute acasă, în familie, la care adaugă un ingredient secret care le face incredibil de gustoase. Din România, iubeşte salata de sfeclă roşie cu hrean, chiar dacă pentru unii ar putea părea puţin ciudat. Şi vinurile româneşti, „câteva chiar foarte gustoase”.
Ce are Braşovul în plus faţă de oraşul american în care trăieşte ? „Mai multă viaţă şi mai multă activitate. Străzile, zumzetul cafenelelor cu iz european şi mai mulţi prieteni care-mi sunt ca o familie. Iar asta este foarte preţios“, răspunde ea întrebării.

Ce-i lipseşte Braşovului? „Un Aeroport!”
Ce-i lipseşte Braşovului? „Un Aeroport!”, vine prompt răspunsul. Şi ce-i lipseşte americancei care este acum mai degrabă braşoveancă ? „În afară de familia şi prietenii din State, îmi lipseşte un restaurant mexican cu o salsa gustoasă!”, încheie Sarah Vienna.
Depoul de Artă Urbană are planuri pentru Sarah şi dorinţa ei de a se implica în viaţa culturală a oraşului, prin muzică sau ca parte din activităţile pe care asociaţia culturală le desfăşoară în Braşov.