Nume, prenume şi două coduri. În contextul digitalizării, o persoană, când se va naşte, va primi două coduri: CNP şi CPS

După CNP, românii vor avea şi CPS. Ţara noastră pregăteşte introducerea unui „Cod Personal de Sănătate” (CPS),  un identificator digital diferit de CNP, destinat exclusiv sistemului medical.
Proiectul este parte din modernizarea platformei informatice a asigurărilor de sănătate şi are ca obiectiv un acces mai simplu şi sigur la dosarul medical electronic pe tot parcursul vieţii. Conform anunţurilor oficiale, CPS ar urma să fie operaţional începând cu 2026, odată cu trecerea la o platformă IT nouă care înlocuieşte actuala PIAS.
În prezent, 2025 este anul pregătirilor: CNAS lucrează la arhitectura tehnică şi la cadrul de interoperabilitate cu alte sisteme din sănătate, folosind finanţări din PNRR. Până la migrarea pe noua platformă, PIAS rămâne funcţională, iar serviciile curente – cardul de sănătate, verificarea calităţii de asigurat, reţetele – continuă ca până acum. Autoritatea subliniază că noul sistem va fi „modern, sigur şi accesibil”, cu conectivitate sporită şi timpi de răspuns îmbunătăţiţi, potrivit stiripesurse.ro. 
Oficial, contextul accelerării digitalizării vine după un audit al Curţii de Conturi privind performanţa PIAS în perioada 2000–2024. Raportul a recomandat modernizarea platformei pentru a răspunde cerinţelor actuale de securitate, viteză şi accesibilitate, fapt invocat explicit în comunicările CNAS privind calendarul schimbării din 2026.

Ce este „Codul Personal de Sănătate” şi de ce e diferit de CNP
CPS va fi un cod unic, separat de CNP, folosit exclusiv în sănătate pentru a lega toate datele medicale ale unei persoane – consultaţii, internări, analize, reţete – de un singur profil digital. Ideea a fost prezentată public în toamnă, în cadrul Profit Health.forum, de prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, preşedintele Comisiei pentru sănătate din Senat, ca element-cheie al viitorului dosar medical al fiecărui cetăţean.
 „În contextul digitalizării, o persoană, când se va naşte, va primi un cod personal de sănătate care este diferit de CNP… Codul personal de sănătate va reprezenta practic dosarul lui medical. Orice informaţie referitoare la persoana respectivă, din momentul în care s-a născut şi până nu mai e pe Terra, va fi înregistrată acolo”, a spus Streinu-Cercel. Acel cod va permite accesul legal şi controlat la date, inclusiv în situaţii de urgenţă sau îngrijire transfrontalieră.
Pentru cetăţean, diferenţa practică faţă de CNP este că CPS nu va fi utilizat în relaţia cu bănci, utilităţi sau alte servicii publice, ci strict în sănătate, reducând expunerea datelor personale şi facilitând, în acelaşi timp, corectitudinea şi completitudinea istoricului medical. În acest moment, calendarul şi modul de emitere vor fi detaliate prin acte normative şi ghiduri tehnice odată cu lansarea platformei din 2026.

Ce fac autorităţile şi ce trebuie să facă românii
CNAS a anunţat oficial, la 15 octombrie 2025, că PIAS va fi înlocuită cu un sistem informatic „modern, sigur şi accesibil”, finanţat din PNRR. Instituţia dă asigurări că până la înlocuire, PIAS rămâne în funcţiune, iar pacienţii şi furnizorii pot utiliza serviciile ca până acum; schimbarea se va face etapizat, cu testări şi migrare a datelor.
Auditul Curţii de Conturi – pus la dispoziţia presei în octombrie – a evidenţiat probleme structurale ale PIAS şi a recomandat explicit dezvoltarea unui nou sistem. În comunicările inspirate de raport, CNAS şi surse guvernamentale au indicat anul 2026 ca termen-ţintă pentru înlocuire, cu obiective de securitate cibernetică, interoperabilitate şi reducere a erorilor.
Pentru cetăţeanul de rând, 2025 nu aduce obligaţii noi legate de CPS: nu trebuie depuse cereri, nu se schimbă accesul la medicul de familie sau la reţete, iar calitatea de asigurat se verifică în continuare în sistemul actual. CNAS a publicat în paralel informări privind regulile de asigurare din 2025 (Legea nr. 141/2025), care rămân în vigoare până la trecerea la noua platformă.

Cum va arăta accesul la dosarul medical şi ce garanţii sunt anunţate
CPS este gândit ca „cheie” pentru dosarul medical electronic, cu acces diferenţiat pentru pacienţi şi profesionişti. În declaraţiile publice, Streinu-Cercel a indicat că traseul pacientului va fi vizibil în întregime, iar datele vor putea fi regăsite şi în scenarii transfrontaliere – „dacă un pacient e accesat de la Paris, toate datele lui se vor regăsi acolo”, a explicat acesta. Pentru a fi posibil, CNAS vorbeşte despre o arhitectură nouă, interoperabilă, conectată cu alte sisteme din sănătate.
Autorităţile promit timpi de răspuns mai buni şi reducerea întreruperilor frecvente care au afectat PIAS. CNAS insistă că noua platformă îmbunătăţeşte securitatea cibernetică şi controlul accesului, elemente critice pentru confidenţialitatea datelor medicale – un punct sensibil confirmat şi de recomandările Curţii de Conturi.
În plan practic, pacienţii ar urma să acceseze propriile date printr-un portal sau aplicaţie, pe baza CPS şi a unor mecanisme de autentificare robuste. Detaliile tehnice – inclusiv consimţământul granular, jurnalele de acces şi integrarea cu dosarul electronic existent – vor fi stabilite prin norme şi ghiduri odată cu lansarea platformei. Termenele comunicate public indică începutul lui 2026 pentru primele atribuiri de CPS, cu extindere etapizată.

Ce întrebări rămân şi cum te vor afecta schimbările
Rămân de clarificat, la nivel normativ, mecanismele de protecţie a vieţii private, drepturile de portabilitate a datelor şi procedurile de rectificare a erorilor în dosarul medical, precum şi cum va funcţiona împărţirea rolurilor între CNAS, furnizori şi Ministerul Sănătăţii în operarea bazei de date. Comunicările publice din octombrie au fixat direcţia tehnică, însă ghidurile pentru medici şi pacienţi vor detalia efectiv paşii înainte de intrarea în producţie.
Pentru cetăţeni, beneficiile promise sunt vizibilitatea integrată a istoricului medical, mai puţine drumuri şi documente pe hârtie, reţete şi bilete gestionate digital şi, în cazuri de urgenţă, disponibilitatea rapidă a datelor relevante. În paralel, autorităţile vor trebui să răspundă preocupărilor privind securitatea şi folosirea datelor, astfel încât CPS să câştige încrederea publică de la debut.
Până la intrarea în vigoare a CPS, regulile de asigurare rămân neschimbate în esenţă, iar contribuţiile la sănătate pentru 2025 se calculează conform legislaţiei fiscale în vigoare. Pentru persoanele fără venituri sau cu venituri din activităţi independente, obligaţiile şi termenele de plată sunt stabilite de Codul fiscal şi comunicate public de CNAS şi ANAF, fără legătură directă cu viitorul CPS.