Numărul de copii pe care îi avem poate influenţa durata de viaţă

Cercetătorii de la Universitatea din Helsinki au descoperit că persoanele care au fie mai mulţi copii decât media, fie niciunul, tind să aibă o viaţă mai scurtă şi un ritm mai rapid de îmbătrânire biologică.
Cercetătorii subliniază că rezultatele nu trebuie interpretate ca sfaturi medicale pentru indivizi. Este vorba mai degrabă de o asociere la nivel de populaţie, în acord cu teoriile recente din biologia evoluţionistă, potrivit publicaţiei Science Alert.
De exemplu, teoria „disposable soma” propune că viaţa noastră reprezintă un echilibru între reproducere şi supravieţuire – dacă mai multe resurse sunt consumate pentru reproducere, rămân mai puţine pentru întreţinerea şi repararea corpului.  „Din perspectiva biologiei evoluţioniste, organismele au resurse limitate, cum ar fi timpul şi energia”, explică biologul Mikaela Hukkanen, de la Universitatea din Helsinki. „Atunci când o cantitate mare de energie este investită în reproducere, aceasta este luată de la mecanismele de întreţinere şi reparare ale corpului, ceea ce ar putea reduce durata de viaţă”.
Cercetătorii din cadrul acestui studiu au construit o imagine mai completă a istoricului de reproducere şi a mortalităţii, analizând datele a 14.836 de femei, toate gemene (pentru a reduce influenţa factorilor genetici). Un subset de 1.054 participante a fost evaluat şi pentru markeri ai îmbătrânirii biologice.
Participantele au fost împărţite în şapte grupuri, în funcţie de numărul de copii vii pe care îi născuseră şi de momentul în care îi avuseseră.
Din punct de vedere statistic, individele care nu avuseseră copii sau care se aflau în grupul cu cel mai mare număr mediu de copii – 6,8 – prezentau un risc mai ridicat de îmbătrânire biologică şi mortalitate.
Femeile care au avut copii la o vârstă tânără au prezentat, de asemenea, semne de îmbătrânire biologică accelerată şi durată de viaţă mai scurtă, dar această diferenţă a dispărut în mare parte după ajustarea pentru alţi factori, precum consumul de alcool şi indicele de masă corporală (IMC). Totuşi, rezultatele pentru femeile fără copii şi pentru cele cu un număr mare de copii au rămas semnificative chiar şi după luarea în calcul a altor factori.
Cei mai scăzuţi markeri ai îmbătrânirii biologice şi ai riscului de mortalitate au fost observaţi în grupul cu un număr mediu de copii – aproximativ doi-trei – şi printre cele care şi-au trăit sarcinile între aproximativ 24 şi 38 de ani.
Teoria nu explică de ce lipsa copiilor a fost asociată cu rezultate mai slabe. „Rezultatele noastre arată că alegerile legate de istoria vieţii lasă o amprentă biologică durabilă, măsurabilă cu mult înainte de bătrâneţe”, spune Miina Ollikainen, de la Universitatea din Helsinki.  „În unele dintre analizele noastre, a avea un copil la o vârstă tânără a fost, de asemenea, asociat cu îmbătrânirea biologică. Acest lucru poate fi tot legat de teoria evoluţionistă, deoarece selecţia naturală poate favoriza reproducerea timpurie, care reduce timpul total între generaţii, chiar dacă implică costuri pentru sănătate asociate cu îmbătrânirea”, adaugă aceasta.
Este important de reţinut că aceste statistici nu demonstrează cauzalitate directă, ci doar o asociere la nivelul unui grup mare de persoane. Această asociere poate fi folosită pentru a dezvolta cercetări biologice suplimentare şi pentru a ghida strategii de sănătate publică. „O femeie individuală nu ar trebui, aşadar, să-şi schimbe propriile planuri sau dorinţe privind copiii pe baza acestor rezultate”, adaugă Ollikainen.
Cercetarea a fost publicată în Nature Communications.