Nu vor „autostradă pe bloc”, vor „oraş pietonal”

Costul amenajării pasajului hobanat de la Gară i-a făcut pe edilii braşoveni să fie mai prudenţi în ceea ce priveşte realizarea investiţiei. Practic, vineri, 11 iunie, primarul Braşovului, Allen Coliban, a avertizat că pentru acest proiect, cu o valoare estimată de 267.773.359,88 lei cu tot cu TVA, nu există o sursă de finanţare, nici din proiecte europene, nici de la bugetul local.
Proiectul a făcut obiectul unei dezbateri publice în sistem online, organizată de Primăria Braşov „pe repede înainte” (evenimentul a fost anunţat miercuri şi s-a desfăşurat joi), iar primarul Allen Coliban a declarat că mai mulţi braşoveni au întrebat de ce nu au fost analizate mai multe variante, printre care şi subtraversarea liniilor de cale ferată. „Alte întrebări au fost legate de valorile de trafic sau de filosofia de mobilitate, pentru că au fost cetăţeni care doreau să ştie dacă vrem să încurajăm dezvoltarea transportului cu automobilul sau să încurajăm soluţiile alternative. Toate aceste întrebări au fost importante, în contextul în care studiul de fezabilitate este gata şi urmează a fi supus aprobării Consiliului Local Braşov, iar raportul rezultat în urma acestei dezbateri va fi util”, a declarat primarul.

Actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă va da răspunsul: are rost să ne „înhămăm” la 55 de milioane sau nu
Pe de altă parte, primarul a declarat că „suntem departe de momentul în care să discutăm despre construirea sa, pentru că valoarea rezultată în urma studiului de fezabilitate -  şi acum avem, în sfârşit, un deviz - este una foarte mare: 55 de milioane de euro aproximativ, sumă pentru care nu există la ora actuală surse de finanţare, nici din fonduri nerambursabile, nici din bugetul local. Dacă, din punctul de vedere al oportunităţii, se va ajunge la concluzia că e nevoie de acest pasaj, va trebui să gândim un mod de a-l susţine pe parcursul mai multor ani. Ce este important e că avem aceste date studiate, fundamentate, şi putem acum să ne uităm la actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, care va avea loc în lunile următoare, astfel încât să spunem dacă în condiţiile actuale avem nevoie de acest pasaj sau nu, sau dacă o legătură a cartierului Tractorul cu zona Căii Feldioara, de exemplu, ar fi mai utilă”, a mai declarat primarul.

Când vom scăpa despre traficul de pe 13 Decembrie? Ce răspuns are Coliban
Întrebat în cât timp se va rezolva problema traficului infernal de pe strada 13 Decembrie, primarul a răspuns că „tendinţele în ceea ce priveşte congestionarea traficului sunt date de politicile de mobilitate. În cazul autovehiculelor, niciodată nu vei avea spaţiu suficient pentru ritmul creşterii unui oraş. De aceea, dacă ne referim la 13 Decembrie, trebuie să ne gândim la soluţiile alternative, soluţii care sunt transpuse în proiecte ale municipalităţii, fie că vorbim de benzile dedicate pentru mijloacele de transport în comun sau de alte măsuri asemănătoare. Nu vom avea spaţiu în oraş peste 10 ani să acomodăm toate maşinile pe care braşovenii le vor avea atunci, de aceea este nevoie să avem soluţii alternative”.
De asemenea, primarul fost întrebat şi dacă în studiul de fezabilitate a fost analizat scenariul „ce se întâmplă dacă nu este realizată investiţia”. El a răspuns că această problemă a fost tratată din perspectiva emisiilor de noxe şi a poluării. „Aşa cum bine au observat unii participanţi, studiile respective fac referire numai la deplasarea cu autoturismul. Nu fac referire la soluţii de transport public eficiente”, a răspuns primarul.
 
Ce spun cetăţenii
Despre dezbaterea online privind proiectul pasajului hobanat Primăria Braşov a transmis şi un comunicat, în care menţionează, printre altele, că „o parte dintre cei prezenţi s-au arătat refractari la acest proiect, aducând argumente precum lipsa unei strategii verzi pe mobilitate în oraş, sufocarea mai mare a oraşului prin descărcarea podului şi în special a cartierelor noi în care podul ar fi plasat, lipsa unei abordări mai solide în direcţia utilizărilor benzilor dedicate autobuzelor şi bicicletelor, cu acest pod încurajându-se mai mult traficul auto în oraş, distrugerea terenurilor de sport în detrimentul construcţiei podului. Alţi cetăţeni au insistat asupra încurajării a tot ce ţine de „oraşul pietonal” şi investirea banilor în această direcţie. Locuitorii din cartierul Coresi şi Tractorul Nou şi-au exprimat nemulţumirea faţă de impactul negativ asupra unei „autostrăzi” pe deasupra blocurilor lor, podul fiind proiectat în vecinătatea locuinţelor”.
Totuşi, în comunicatul de presă de miercuri, în care anunţa dezbaterea online pe tema acestui proiect, municipalitatea braşoveană a insistat foarte mult asupra lucrărilor ce se vor desfăşura la Bulevardul Gării, dând de înţeles că aceasta va fi cea mai afectată zonă. Cu toate acestea, nu au fost amintite opiniile locuitorilor din această zonă. De altfel, nu este exclus ca oamenii care stau în blocurile de pe bulevard să nu fi participat în număr mare la dezbaterea online, având în vedere că mulţi dintre ei sunt pensionari şi nu sunt familiarizaţi cu aplicaţia Zoom, pe care s-a desfăşurat dezbaterea.
De altfel, accesul la dezbaterea online a municipalităţii era destul de „birocratizat”, fiind necesară completarea unui formular pe site-ul primăriei. Comparativ, Consiliul Judeţean Braşov a postat pe pagina de Facebook a instituţiei link-ul şi parola pentru dezbaterea online privind Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, eliminând astfel un „filtru birocratic”, fie el şi digital.
În schimb, municipalitatea a anunţat că în timpul dezbaterii „la nivel strategic, vorbitorii au subliniat nevoia corelării proiectelor de infrastructură derulate de Primăria Braşov, în sensul neconcordanţei traseelor de piste de biciclete sau a altor investiţii ce ţin de spaţiile publice din oraş. Majoritatea celor care au luat cuvântul şi-au exprimat nevoia unei strategii coerente şi a unor priorităţi clare venite dinspre primăria oraşului”.