„Nu trăim din banii voştri”. Răspunsul BNR pentru poveştile false împrăştiate în mediul online

Campanie de dezinformare pe reţele sociale şi preluată de unele publicaţii la adresa Băncii Naţionale a României (BNR), prin difuzarea în mod repetat de informaţii false, scoase din context sau denaturate. Asta spun reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) că se întâmplă tot mai mult în ultima perioadă, ei venind şi cu mai multe explicaţii pe fiecare „naraţiune” proliferată în mediul online. Iată care sunt acestea, aşa cum au fost transmise de BNR (intertitlurile aparţin redacţiei): 

Finanţaţi din cotizaţiile băncilor comerciale
„BNR nu este instituţie bugetară. A lega situaţia financiară a BNR de bugetul de stat nu are nicio raţiune contabilă. Singura legătură este dată de faptul că BNR virează 80% din profitul obţinut către bugetul de stat, ceea ce face ca BNR să fie unul dintre principalii contribuabili. Anul trecut, BNR a virat la buget 3,074 miliarde de lei, iar în ultimii 5 ani (2020 – 2024) suma transferată la buget s-a ridicat la 9,120 miliarde de lei. În aceste condiţii, apreciem că este contradictoriu şi ilogic a acuza banca centrală că obţine profit şi, în acelaşi timp, a susţine că în România vor fi majorate taxele inclusiv din cauza cheltuielilor BNR”.

Salarii mărite cu 7%
„Salariile în BNR, care, subliniem, nu sunt plătite din bugetul de stat, ci integral din veniturile proprii obţinute ca urmare a desfăşurării operaţiunilor specifice băncilor centrale, au crescut în 2024, ultimul an de referinţă, în medie cu 7%, în timp ce salariul mediu net în economie a crescut cu 13,4% (iar în sectorul public mai mult). Creşterea cheltuielilor cu personalul, care a fost de 10%, s-a datorat şi faptului că BNR a avut funcţii noi de îndeplinit în urma noilor cerinţe legislative, ceea ce a condus la noi angajări, dar şi promovărilor şi a politicii de recompensare a performanţei referitoare la acordarea de creşteri salariale. A confunda creşterea cheltuielilor cu personalul cu creşterea salariului reprezintă o altă eroare contabilă de proporţii”. 

Banii de mâncare
„Cheltuielile cu bunuri, servicii şi alimente sunt supuse controlului Curţii de Conturi şi se desfăşoară conform standardelor de transparenţă impuse de lege, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). A le prezenta ca fiind o descoperire a unor cheltuieli pe care BNR vrea să le ascundă este complet fals. Aceste achiziţii de alimente sunt făcute pentru cantina BNR şi evenimentele organizate de bancă, prin contracte cadru pe mai mulţi ani, iar sumele sunt în general recuperate ulterior prin achiziţiile făcute de angajaţi în unităţile de alimentaţie. Sumele anunţate public ale acestor contracte sunt plafoane maximale, nu cheltuieli efective”.

54, nu 200 de directori
„Management. În prezent, BNR are 50 de structuri organizatorice (31 de structuri în centrala băncii şi 19 sucursale şi agenţii). În iunie 2025, în organigrama BNR figurează 54 de directori şi directori adjuncţi în sediul central, adică de aproximativ patru ori mai puţini decât numărul de 200 de directori, fals propagat în mediul online. Salariile sunt publice şi reflectă atât piaţa locală a muncii, cât şi impactul prezenţei BNR în cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) cu poziţii specifice, nivelurile salariale din cadrul BNR plasându-se, în general, sub media europeană. BNR are una din cele mai puţin stratificate structuri de conducere (10 la sută faţă de media SEBC de 15 la sută)”.

De ce sunt averile secrete
„Declaraţiile de avere ale conducerii BNR au fost retrase de pe website-ul BNR în data de 12 iunie 2025, ca urmare a intrării în vigoare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 789/59/2020, care elimină obligativitatea privind afişarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese pe pagina de internet a instituţiei, şi nu ca reacţie la informaţiile false distribuite în mediul online”.

Misiunea
„Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, nu ţintirea inflaţiei, care este un instrument de reper, iar acest obiectiv trebuie evaluat în cadrul general al economiei româneşti. A scoate din context obiectivul BNR reflectă o necunoaştere profundă a realităţilor macroeconomice, iar acest fapt poate servi exclusiv propagării unor interpretări simpliste şi neprofesioniste”.