„Nu rata nicio bătaie a inimii"

Ziua Mondială a Inimii a fost marcată marţi, 29 septembrie, în toată lumea, anul acesta sub sloganul „Nu rata nicio bătaie a inimii”. Fie că este vorba de o schimbare în alimentaţie sau în comportament, fiecare pas poate face o mare diferenţă. Acesta este mesajul central al campaniei iniţiate de Federaţia Mondială a Inimii.
„Din cauza stilului de viaţă pe care îl trăim, haotic complet, din punct de vedere al mâncării, băuturii, aerul pe care respirăm şi al stresului pe care îl întâlnim, avem tineri din ce în ce mai bolnavi. Inima este poate cel mai vulnerabil organ la aceste agresiuni externe. Şi atunci patologia a crescut foarte mult ca număr, a crescut foarte mult ca diversitate şi, prin urmare, oamenii care dau ora exactă au spus hai să facem ceva ca să ne adresăm acestor creşteri alarmante de patologie. Aşa au crescut tipurile de intervenţii, a crescut numărul intervenţiilor şi atunci noi, sub presiunea acestor schimbări, trebuie să ţinem şi noi pasul dacă vrem cu adevărat să contăm şi să ajutăm”, a declarat dr. Cătălin Pestrea, cardiolog intervenţionist la Spitalul Judeţean Braşov, la emisiunea „Vocea Braşovului”, de la Radio România Braşov.
Dar există factori de risc pe care oamenii îi pot controla aproape în totalitate, adaugă medicul: „Ştim că, spre exemplu, fumatul face rău, ştim că o mâncare nesănătoasă, bogată în grăsimi, face rău, ştim bine că lipsa mişcării face foarte mult rău. Ştim bine că absenţa de la doctor cu anii şi nefăcutul analizelor de sânge uzuale face rău. Este esenţial să nu ne obosim excesiv, să dormim noaptea bine, să ne odihnim, toţi aceşti factori stau în controlul nostru. Faptul că avem o moştenire genetică de la părinţi care ne va îmbolnăvi cândva, nu putem să controlăm. Faptul că îmbătrânim nu puteam controla. Faptul că suntem bărbaţi sau femei nu putem controla”.
Deşi medicina cardiovasculară a avansat spectaculos, bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate la nivel global şi naţional. În România anului 2023, aproximativ una din două persoane a decedat din cauza bolilor aparatului circulator, arată statisticile naţionale.
Rata mortalităţii prin boli cardiovasculare în ţara noastră este de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene, arată Institutul Naţional de Sănătate Publică. Responsabilă în mare măsură este hipertensiunea arterială, iar obezitatea nu mai poate fi privită doar ca un simplu factor de risc modificabil sau o alegere de stil de viaţă, ci ca o boală cronică recidivantă care alimentează direct hipertensiunea arterială, insuficienţa cardiacă şi ateroscleroza.