Nu puteţi avea copii?

Problematica infertilităţii rămâne în prezent una extrem de complexă, depăşindu-şi diagnosticul de afecţiune fiziologică şi extinzîndu-se până în planul emoţional. „Este important de reţinut că stresul afectează în modalităţi diferite fiecare persoană, însă atunci când este vorba de stresul cronic, prezent pe o perioadă îndelungată (şi în special cel generat de eşecul în privinţa obţinerii de copil, care reprezintă cel mai investit proiect al omului), se produce în general o schimbare hormonală extrem de importantă: creşterea nivelului de adrenalină şi noradrenalină – hormonii responsabili de răspunsul organismului la traumatisme fizice şi emoţionale, ceea ce duce la afectarea funcţiei trompelor uterine la femei, la scăderea vascularizării la nivelul mucoasei uterine şi implicit îngreunează implantarea ovulului fertilizat în uter. Mai mult decât atât, un grad ridicat al acestor hormoni afectează şi formarea de ovule şi spermatozoizi. Acest lucru explică şi de ce în multe cazuri, stresul nu afectează doar abilitatea de a concepe natural, ci şi rata de succes a inseminării artificiale şi a fertilizării în vitro”, menţionează dr. Genoveva Teleki, psiholog clinician şi psihoterapeut.