„Nu o să mai deschidem la Bod”

Cei doi procesatori din industria zahărului, austriecii de la Agrana şi Fabrica de Zahăr Luduş, controlată de antreprenori români, sunt în plină campanie de negociere a contractelor cu cultivatorii de sfeclă de zahăr pentru anul acesta. Suprafeţele cultivate vor fi, cel mai probabil, mai mici decât anul trecut cu consecinţe în procesare, Fabrica de Zahăr Bod îşi va găsi altă utilitate, anunţă Economica.

Doar Roman şi Luduş
Cei doi procesatori de zahăr din România, Agrana şi Fabrica de Zahăr Luduş, vor începe săptămâna viitoare să semneze cea mai mare parte a contractelor cu fermierii privind suprafeţele ce urmează a fi cultivate cu sfeclă de zahăr, a declarat Mihai Dimitriu, directorul executiv al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.
Agrana (cu o fabrică de zahăr la Roman şi una închisă la Buzău) a semnat deja contracte pentru aproximativ 2.000 de hectare, în Braşov şi Mureş, din cele 11.000 pe care le are în vedere.  „La Agrana se aşteaptă contractele pentru Covasna şi Moldova –  Botoşani, Vaslui, Neamţ. Şi-ar dori contracte pentru 11.000 de hectare, dar nu cred că vor reuşi mai mult de 8.000. La Luduş, săptămâna viitoare urmează să se semneze într-un ritm mai alert”, a explicat Dimitriu.
„Până acum, am semnat pentru 300 de hectare şi pentru alte 1.500 există pre-confirmări. Ne dorim să încheiem contracte pentru  aproximativ 6.000 de hectare”, a declarat pentru Economica Mihaela Neagu, proprietara Zahăr Luduş şi Zahăr Bod.

Preţul zahărului în scodere: negocieri acebe între fabrici şi producătorii de sfeclă
Având în vedere declaraţiile jucătorilor din industrie, se pare că suprafeţele pentru care cei doi procesatori ar dori contracte nu sunt total certe, existând voci care spun, spre exemplu, că Agrana şi-ar dori chiar 15.000 de hectare. Oricum, suprafeţele contractate vor fi, cel mai probabil, cu 4-5.000 de hectare mai mici decât anul trecut.
„În această perioadă sunt discuţii destul de acerbe cu fermierii pentru că preţurile (zahărului - n.red.) au scăzut foarte mult. În aceste condiţii, normal că şi procesatorii trebuie să obţină materia primă la un preţ adaptat pieţei. Cât despre suprafaţa pe care procesatorii doresc să o contracteze, nu este vreo limită, se doreşte cât mai mult. Procesatorii sunt de aceeaşi  parte a acestei culturi cu fermierii. Se doreşte să se producă, dar, pe de altă parte, nici nu se pot pierde bani”, au mai declarat surse din industrie.
Anul trecut, fermierii români au încheiat cu cei doi procesatori activi pe piaţa locală contracte pentru o suprafaţă de 22.800 de hectare, din care 14.000 hectare au fost contractate de Agrana şi 8.800 de către fabrica Luduş.

26 de tone: pragul de subvenţie, anulat de secetă
„Este foarte greu anul acesta. 2024 a fost pentru fermieri un an foarte slab, cu secetă şi randamente mici. Sunt fermieri care nici nu au atins pragul de 26 de tone la hectar pentru a putea lua subvenţia de la stat. În plus, sunt fermieri care cultivă la patru ani pentru că nu au propriile parcele de teren şi trebuie să asigure rotaţia culturilor. Nu în ultimul rând, anul acesta, preţul zahărului este foarte mic”, ne-a explicat şi Gheorghe Bejan, directorul executiv al Patronatului Zahărului din România. Potrivit acestuia, în continuare se resimt efectele războiului din Ucraina şi al faptului că marfa ucraineană intră în UE, inclusiv în România,  la preţuri foarte mici.

Fabrica de Zahăr Bod nu îşi mai deschide porţile pentru zahăr
Legat de suprafeţele cultivate cu sfeclă, efectele se văd în lanţ în piaţă unde, teoretic, ar mai fi trebui să apară un procesator, Fabrica de Zahăr Bod.  În 2021, proprietarii Fabricii de Zahăr Luduş au achiziţionat prin compania SC Best Achiziţii SR şi Fabrica de Zahăr de la Bod, dar aceasta a rămas nefuncţională până acum. Este folosit doar brandul Bod pe zahărul produs la Luduş.  
„Mi-am dorit să investesc banii în România şi am salvat de la faliment două fabrici de zahăr. La Bod acum avem 45 de angajaţi şi rafinăm zahăr din zahăr brut din import, dar vom începe să facem şi din sfeclă de zahăr”, declara atunci Mihaela Neagu.
Acum, planurile antreprenoarei legate de fabrica de la Bod sunt incerte. „Nu o să mai deschidem la Bod, pentru că noi nu avem suprafeţe (contractate cu fermierii pentru sfeclă n.red.) pentru Luduş. O să îi dăm altă destinaţie”, a explicat pentru Economica antreprenoarea Mihaela Neagu.

Preţul de bază la sfecla de zahăr a scăzut cu 36%
Din informaţiile Economica, preţul de bază propus de procesatori fermierilor, a scăzut anul acesta cu 36% faţă de anul trecut, de la 41 de euro tona la 26 de euro tona. Şi aceasta în condiţiile în care preţul mediu al zahărului din UE, comunicat de Comisia Europeană, s-a diminuat cu 32,6% în decembrie 2024 faţă de perioada similară a anului trecut. (947 de euro tona vs 638 de euro tona, conform ultimelor date disponibile).
În industria zahărului, preţul de bază despre care aminteam anterior este  un preţ ce ţine cont de preţul mediu de vânzare al zahărului alb coroborat cu conţinutul de zahăr al sfeclei. Acesta  porneşte anul acesta de la 26 de euro pe tonă pentru sfecla cu conţinut de zahăr de 16%, în condiţiile în care preţul zahărului este de 450 de euro pe tonă. Dacă preţul zahărului din piaţă creşte, spre exemplu, la 500 de euro pe tonă, atunci şi fermierii ar încasa o bază ce porneşte de la 28,6 euro pe tonă. Concluzionând, explică sursele noastre, pe măsură ce preţurile din piaţă ale zahărului sunt mai mari şi calitatea sfeclei este mai bună, atunci  şi preţul obţinut de fermier este mai mare. La un conţinut de zahăr de 18% în sfeclă, preţul de bază obţinut de fermier ar porni de la 30 de euro pe tonă.

31,45 de euro / tona de sfeclă
Pe de altă parte, fermierii sunt penalizaţi dacă oferă sfeclă cu conţinut de zahăr sub 16%.
„Noi am oferit două variante, una cu preţ, să spunem fix, şi una cu preţ de bază variabil, în funcţie de preţul de vânzare al zahărului. Fermierii au ales a doua variantă. Astfel, astăzi (19 februarie, n.red.) când preţul la zahăr este 550 de euro, fermierii ar lua 31,45 de euro pe tona de sfeclă cu conţinut de 16%”, a declarat pentru Economica Mihaela Neagu, proprietar al Fabricii de Zahăr Luduş.
Potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene, în luna decembrie, în regiunea 3 din care face parte România, preţul mediu al zahărului a fost de 638 de euro tona, cel mai scăzut nivel din an. În decembrie 2023, spre exemplu, tona de zahăr costa la nivelul UE 947 de euro, însă au fost ani, ca de exemplu în 2019, când zahărul costa sub 400 de euro.