„Nu o să dărâmăm nicio cascadă”. Iar fierbe Braşovul, subiectul zilei: Graftul

Începute în urmă cu aproximativ o lună, lucrările la albia pârâului Graft, în zona După Ziduri, a stârnit supărarea mai multor braşoveni, aceştia fiind nemulţumiţi de faptul că în zonă au fost realizate mai multe structuri de beton. De altfel, pe reţelele de socializare, braşovenii au anunţat pentru joi, 4 decembrie, un protest, una dintre temerilor lor fiind că zona de sub arcada de Bastionul Graft, unde este o cascadă mică, ar putea fi distrusă.

Motivaţia: urgenţă
Problemele legate de acest curs de apă sunt mai vechi. Încă de anul trecut, Serviciul de Gospodărire a Apelor a solicitat intervenţia primăriei în consolidarea malurilor şi pragurilor din zona După Ziduri. Anul acesta, din cauza inundaţiilor care au avut loc în prima parte a anului, situaţia s-a agravat, astfel că, în luna iunie, Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă a luat hotărârea intervenţiei de urgenţă pentru decolmatarea pârâului şi consolidarea pragurilor şi a malurilor.
Reprezentanţii municipalităţii braşovene susţin că cea mai grav afectată zonă este de la Piaţa Brassai spre Maternitate, unde apa a săpat în mal, sub trotuar, existând riscul prăbuşirii unei porţiuni din acest trotuar.
Lucrările dinspre Biblioteca Judeţeană au presupus doar repararea zidurilor care susţin malul, şi acestea sunt avizate. În amonte, spre Maternitate, sunt necesare lucrări de rezistenţă, care presupun intervenţii în consolidarea malului, astfel că Direcţia Judeţeană pentru Cultură Braşov a solicitat suspendarea lucrărilor, efectuarea unei expertize şi, ulterior, executarea lucrărilor în regim de urgenţă.

Administratorul public al Braşovului: „Nu o să demolăm nicio stâncă, nicio piatră în plus, aşa cum s-au răspândit zvonuri”
„Problemele cu pârâul Graft datează de anul trecut, când SGA (Sistemul de Gospodărire a Apelor, n.r.) a solicitat intervenţia de urgenţă pentru consolidarea malurilor. Anul acesta, Comitetului Local de Situaţii de Urgenţă a decis executarea lucrărilor de decolmatare şi de reparare a zidurilor. Astfel, s-a intervenit pe toată albia, în aşa fel încât să facem o nivelare, să reparăm pragurile şi să punem în siguranţă trotuarul care era surpat şi erau eroziuni pe sub el, găuri mari care puteau duce la prăbuşirea trotuarului şi punerea în pericol a întregii zone. S-au executat reparaţii la ziduri. În urma discuţiei cu reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură, o să contactăm un expert, o să facem o notă de expertiză, iar pe baza notei de expertiză, o să ni se dea un aviz nou pentru a continua lucrările. Nu o să demolăm nicio stâncă, nicio piatră în plus, aşa cum s-au răspândit zvonuri. De asemenea, nu o să dărâmăm nicio cascadă. Este un punct forte al acestui curs de apă. O să consolidăm zidurile în faţa şi în spatele cascadei, în aşa fel încât să fie pusă în valoare. Este o zonă la care ţinem foarte mult, atât ca braşoveni, cât şi ca administraţie locală. Am investit foarte mulţi bani în această zonă, să o amenajăm, să o facem plăcută cetăţenilor Braşovului şi turiştilor care se plimbă în zonă şi continuăm să îmbunătăţim”, a explicat Lazslo Barabas, administrator public al municipiului Braşov.

Beton de la Ceauşescu
Potrivit administratorului public al municipiului Braşov, în anii 1980, o parte a cursului de apă, în partea dinspre Biblioteca Judeţeană, a fost introdus într-un sistem de casete din beton, tip U, care au fost cămăşuite în această perioadă, pentru a le spori rezistenţa. De asemenea, având în vedere că în zona respectivă amenajările făcute acum 40 de ani au presupus aceste maluri betonate, s-a testat placarea cu piatră naturală a acestor ziduri.

Dalele de piatră, doar un test. Joi, date jos 
„Am făcut un test, într-adevăr. Cum ar arăta zidurile placate, pentru că o porţiune este o lucrare realizată în anii 1980, în momentul în care s-au aşezat nişte casete de beton pentru a băga pârâul în subteran. Casetele acelea arată foarte urât. Am încercat să îi dăm o formă naturală, acestor betoane urâte, ca să putem să le încadrăm în centrul istoric. Am făcut un test care, dacă nu e bun, îl dăm jos. E doar un test, n-am mişcat betoanele de acolo. Tot acolo sunt”, a precizat Laszlo Barabaş.
De altfel, joi dimineaţa, dalele de piatră au fost date jos.

Completarea dosarului pentru Direcţia de Cultură va dura 6 luni
Arhitectul Diana Micu, directorul Fundaţiei Monumentelor Istorice (aflată în subordinea Primăriei Braşov), a explicat de ce este necesară o nouă avizare a lucrărilor de pe pârul Graft.
„Lucrările au fost executate în baza unui acord de la Direcţia Judeţeana de Cultură, acord pentru lucrări de reparaţii şi întreţinere a pârâului Graft. În momentul în care s-au constatat degradări ale malului care implicau lucrări de rezistenţă, lucrările s-au sistat. Direcţia de Cultură a solicitat un aviz pentru lucrarea de punere în siguranţă şi intervenţie de urgenţă şi urmează să se ia toate măsurile legale ce implică această obţinere a autorizaţiei de lucrări de consolidare. Trebuie luată legătura cu un expert atestat pentru zona istorică, care să facă o notă de constatare sau expertiză. În funcţie de ce se constată la faţa locului, va fi depusă, la Direcţia de Cultură, o nouă solicitare pentru obţinerea unui aviz de lucrare în regim de urgenţă şi a documentaţiei de autorizare. După obţinerea autorizaţiei în regim de urgenţă, avem termen de 6 luni de zile pentru a întregi documentaţia de autorizaţie de intervenţie”, a declarat Diana Micu, directorul Fundaţia Monumentelor Istorice .

Primăria Braşov, avertizată de SGA în luna septembrie a anului trecut: „Obligatoriu trebuia să se intre să se facă reparaţii”
La rândul său, Toni Butaru, inginer şef la SGA Braşov, a spus că în urma inundaţiilor, pârâul Graft a avut foarte mult de suferit.
„Şi pe partea de ziduri de sprijin, şi pe partea de praguri. În septembrie 2024, noi, Apele Române, am trimis Primăriei o atenţionare prin care le spuneam că trebuie de urgenţă refăcute zidurile de sprijin şi pragurile de pe pârâul Graft, din zona deschisă de După Ziduri. Anul trecut nu s-a făcut nimic. În mai, după cum bine ştim, a mai venit iarăşi încă o tură de viituri, mai puternice decât cele din 2024. Şi lucrarea s-a degradat extrem de mult. Astfel, obligatoriu trebuia să se intre să se facă reparaţii. O parte din maluri erau prăbuşite, mai mult în zona cascadei, chiar în curbă. Acolo am sesizat de câteva ori primăria că deja apa săpase sub trotuar şi exista riscul foarte mare de a se prăbuşi trotuarul. Având în vedere că zona este foarte turistică, era o problemă foarte mare”, a spus Toni Butaru.
În funcţie de concluziile expertizei şi de soluţiile identificate şi avizate de Comisia de Cultură, lucrările vor continua şi în partea dinspre Maternitate a pârâului Graft. Obiectivul municipalităţii este de a păstra cadrul natural al acestui curs de apă, dar şi de a proteja braşovenii şi turiştii care utilizează această alee de promenadă.

Lucrările de la Braşov, verificate de ABA Olt 
Pe de altă parte, directorul SGA Braşov, ing. Mihai Uţă, ne-a declarat că situaţia de la Braşov este analizată de Administraţia Bazinală Olt - ABA Olt (în subordinea căreia este SGA Braşov). „Administraţia Bazinală Olt a primit o reclamaţie privind lucrările şi a trimis o echipă de control, pentru a verifica aspectele reclamate. În funcţie de constatări vor fi stabilite şi măsurile, dacă este cazul”, a declarat Uţă.

„FACEM SCUT PENTRU GRAFT”.  Joi, 4 decembrie, lumea a fost chemată la ora 17.00, la dezbatere publică, După Ziduri. „Facem scut pentru Graft” s-a numit convocarea făcută pe reţelele sociale, pe un grup „Scut pentru spaţii verzi”, cu USR şi fostul primar în spate. Un grup recent lansat pentru „agitaţii civice”, ultima fiind cei 7 castani tăiaţi de pe Tâmpa, aliniament înlocuit ulterior.