„Nu ne dorim închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate”. A început analiza spitalelor pentru viitoarele tăieri de paturi, în 3 ani vor fi minus 4.600

Aproximativ 20% dintre paturile de spital vor fi tăiate în următorii 3 ani. Cel puţin aşa a propus Ministerul Sănătăţii, într-o Hotărâre de Guvern privind aprobarea numărului de paturi la nivel naţional. În cifre, asta înseamnă aproximativ 4.600 de paturi. 
În acest context, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, conf. univ. dr. Horaţiu-Remus Moldovan, a venit cu explicaţii pentru această reducere. Trebuie amintit că CNAS-ul este cel care „dă banii” spitalelor prin aşa zisele cazuri rezolvate (pacienţi spitalizaţi şi externaţi), dar mai sunt şi fondurile pe programe naţionale derulate în spitale. 

Preşedintele CNAS: „Întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cum şi unde o facem”
„Există spitale care pot şi chiar îşi doresc să reducă sute de paturi. În acelaşi timp, sistemul actual a încurajat, din păcate, menţinerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acesta influenţează suma maximă ce poate fi contractată cu casele de asigurări de sănătate. În realitate, pentru majoritatea spitalelor, aceste sume rămân teoretice, nefiind niciodată absorbite integral.
Mai grav, această abordare a dus la dezechilibre majore: scheme de personal supradimensionate în secţii neperformante şi, în acelaşi timp, deficit în zonele unde activitatea este intensă şi necesară”, a explicat Moldovan. El a amintit că a solicitat caselor de asigurări de sănătate, împreună cu direcţiile de sănătate publică (DSP), să realizeze o analiză detaliată pentru fiecare spital în parte. 
„Nu ne dorim închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate. Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate şi cele neperformante să fie, indirect, avantajate. Nu mai vrem să risipim resurse, ci să le direcţionăm acolo unde contează cu adevărat: analize de laborator, investigaţii imagistice, medicamente, materiale sanitare şi plata corectă a gărzilor.
În spaţiul public au apărut informaţii privind situaţia de la Institutul Oncologic Bucureşti (IOB), unde pacienţi oncologici ar fi fost trimişi acasă pe motiv că «nu sunt bani de la Casă». Această afirmaţie nu reflectă realitatea”, a mai spus preşedintele CNAS, care a detaliat şi sumele unităţii medicale, care arată „că problema nu este lipsa finanţării în sine, ci modul în care aceasta este gestionată şi organizată la nivelul unităţii”. 
Într-o situaţie similară se află şi Spitalul Cliinic Judeţean de Urgenţă Braşov, aşa cum a arătat recent managerul Dan Ovidiu Grigorescu. 

Ce va fi analizat
„Situaţii precum cele semnalate la IOB pot şi trebuie evitate. Pentru aceasta, schimbarea trebuie să fie una de fond, inclusiv în modul în care analizăm şi finanţăm spitalele. Analiza pe care o realizăm la nivel naţional are la bază indicatori clari şi obiectivi, utilizaţi de casele de asigurări şi DSP-uri pentru a propune numărul optim de paturi pentru fiecare judeţ: gradul de ocupare al paturilor; durata medie de spitalizare; numărul de cazuri externate; indicele de complexitate al cazurilor (case-mix); rata de utilizare a capacităţii spitalului; raportul internări/număr de paturi;
structura pe specialităţi şi necesarul real din teritoriu; distribuţia resurselor umane (medici, asistenţi) raportată la activitate; eficienţa utilizării fondurilor contractate; corelaţia între finanţare şi serviciile efectiv prestate”, potrivit aceleiaşi surse. 
Paturile care vor fi reduse nu sunt cele utilizate pentru pacienţi, ci acelea care rămân în mod constant neocupate şi „care astăzi distorsionează finanţarea sistemului”. 

Paturi de paliaţie 
În acelaşi timp, pe baza analizelor şi propunerilor venite din teritoriu, CNAS încurajează spitalele să propună la contractare paturi de paliaţie. În prezent, există un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi de paliaţie, ceea ce face ca mulţi pacienţi să sufere acasă, în grija familiei, fără un suport medical adecvat şi demn.
„În urma acestei analize, vom propune Ministerului Sănătăţii o repartizare corectă şi echilibrată a numărului de paturi contractabile, iar ulterior vom regândi formula de contractare pentru a încuraja activitatea reală şi performanţa”, a încheiat conf. univ. dr. Horaţiu-Remus Moldovan.