Nu lipsa sexului te face infertil

Un cuplu din şase se confruntă cu infertilitatea, potrivit estimărilor medicilor specialişti. „Vina“ aparţine în mod egal atât femeilor, cât şi bărbaţilor. Specialiştii atrag atenţia că, după un an de încercări fără succes în obţinerea unei sarcini, cei doi parteneri să se adreseze medicului specialist în infertilitate.

„Stresul nu constituie un motiv de infertilitate”
Potrivit medicului specialist Andreas Vythoulkas, medic ginecolog specilizat în infertilitate, directorul executiv al Asociaţiei de Reproducere Umană, stresul nu se numără printre motivele care produc infertilitate, dar poate încetini viteza de a obţine o sarcină. „Poate să devină un motiv să obţină o sarcină poate un pic mai greu. Ce înseamnă un pic mai greu? Adică nu putem din prima sau a doua sau a treia lună, dar a patra, a cincea, a şasea lună ar trebui să obţinem deja o sarcină. Nu e un motiv de infertilitate, absolut. Are un impact negativ, dar nu e un motiv de infertilitate în niciun caz”, a spus medicul.
Acestea a sfătuit femeile tinere – sub 35 de ani - să nu lase timpul să treacă dacă îşi doresc un copil. „Cu cât trece timpul, lucrurile devin mai dificile. Mesajul este: faceţi copii! Dacă după un an de zile de contact neprotejat regulat nu reuşiţi să aveţi un copil, mergeţi la un medic specialist de fertilitate, pentru că vârsta este cel mai important lucru ca să avem un rezultat pozitiv, este un lucru pe care nu-l putem să-l schimbăm, nu putem să schimbăm natura, nu putem să schimbăm biologic vârsta ovarelor şi este un lucru extrem de important“, a explicat dr. Vythoulkas.

Calitatea materialului genetic se degradează în timp
Dacă în ceea ce le priveşte pe femei pragul de vârstă de 35 de ani este cunoscut, există şi un prag în ceea ce priveşte bărbaţii. „Deşi spermatogeneza  - formarea celulelor reproductive masculine, spermatozoizii - se menţine toată viaţa, calitatea materialului genetic, capacitatea de reproducere se modifică odată cu trecerea timpului. Acesta este şi motivul pentru care unu din şase cupluri poate avea probleme de fertilitate la apariţia primului copil. În ceea ce priveşte dorinţa de a avea un al doilea copil, deja procentul creşte şi avem de-a face cu şi mai multe dificultăţi în conceperea acestuia, chiar dacă la primul lucrurile au mers mai uşor“, atrage atenţia medicul primar urolog Daniel Damian, specialist în tratarea problemelor de infertilitate masculină.

„Atitudinea medicală este foarte diferită acum, faţă de acum câţiva ani“
„În oreion, uneori, odată cu afectarea glandelor parotide, se poate produce şi cea a testiculelor şi această situaţie poate duce la dispariţia completă a spermatogenezei. De vină pot fi şi modificările de maturizare a tractului urogenital încă de la naştere şi aici vorbim de criptorhidie sau ectopie testiculară, mai bine cunoscută ca «testiculul necoborât». Studiile au arătat că atitudinea medicală este foarte diferită acum faţă de acum câţiva ani. Acum, se intervine mult mai repede în cazul bebeluşilor de sex masculin pentru a corecta problema. Dacă înainte se intervenea până la pubertate, acum decizia trebuie luată rapid: vârsta la care se face intervenţia a scăzut extrem de mult, la 1 an“, recomandă medicul urolog.
În mod normal, funcţia reproductivă masculină este susţinută atât prin producerea hormonilor masculini, a testosteronului, cât şi prin cea a spermatozoizilor. Iar calitatea activităţii sexuale şi fertilitatea au de suferit în multe situaţii, excesul ponderal fiind una dintre acestea.
„În privinţa greutăţii, există o explicaţie destul de clară: cu toţii avem şi hormonii celuilalt sex: deci bărbaţii au hormoni feminini, estradiol, şi femeile au o anumită cantitate de testosteron. Diferenţa dintre cele două componente hormonale este destul de mică, iar transformarea testosteronului în estradiol se face în ţesutul gras. Deci cu cât există mai mult ţesut gras, cu atât este mai activă această transformare, ceea ce influenţează pe de o parte spermatogeneza, pe de altă parte, libidoul. Există lucruri care ţin de structura fiecărui individ, dar valorile mari ale indexului de masă corporală modifică substanţial capacitatea reproductivă“, avertizează expertul.

„Libidoul crescut se poate asocia cu infertilitatea”
Există în continuare prejudecata conform căreia o viaţă sexuală de calitate este echivalentă cu fertilitatea. Medicii spun că acest lucru nu este adevărat: există multe cazuri când libidoul crescut se poate asocia cu infertilitatea.

Sport, laptop, telefon…
Un duşman redutabil al spermatogenezei este sportul practicat în exces. „Din punctul de vedere al ejaculării şi al capacităţii fecundative, activitatea fizică face bine, dar în anumite limite. Studii recente arată că limita ar fi reprezentată de 60-90 de minute de activitate zilnică. Ce este peste această limită, se consideră hiperactivitate care poate să ducă la modificări metabolice. Pe de altă parte, un element destul de important pentru funcţionarea normală a testiculelor este temperatura. O activitate fizică în exces duce şi la modificări de temperatură la nivel testicular şi asta duce la scăderea substanţială a fertilităţii. În aceeaşi idee, este bine să se evite în general expunerea la căldură mare: sauna, încălzirea scaunului de maşină, lucrul cu laptopul în braţe, păstrarea telefonului în buzunar. La laptop şi la telefon este vorba şi de undele electromagnetice”, mai spune urologul.

Anabolizantele şi fumatul
Administrarea de suplimente proteice sau anabolizante şi fumatul sunt alte obiceiuri care pot afecta fertilitatea. „Majoritatea substanţelor prezentate ca substanţe proteice au structură similară anabolizanţilor: tocmai, de aceea, în mod real duc la creşterea masei musculare. Anabolizanţii şi steroizii pot modifica spermatogeneza. Fumatul, prin anumite substanţe, afectează vascularizaţia, dar are şi influenţe hormonale. În plus, există o afectare substanţială a activităţii sexuale precum şi o toxicitate directă asupra ADN-ului spermatozoizilor. Nu toată lumea reacţionează la fel la fumat, sunt şi fumători care au copii, dar cu certitudine, sunt nenumărate studii care arată că fumatul afectează în mod negativ fertilitatea individului“, avertizează medicul.

„O cantitate mare de alcool modifică şi spermatogeneza“
Cât priveşte alcoolul, o cantitate moderată nu modifică spermatogeneza. „Dar vorbim de o doză, o doză şi jumătate de alcool, deci nu vorbim de un pahar de alcool tare, ci de 10 mililitri de alcool pur, doza acceptată. Adică 50 de mililitri de băutură tare sau un pahar mic cu vin. O cantitate mare de alcool modifică şi spermatogeneza. De asemenea, drogurile influenţează negativ spermatogeneza, atât marijuana, cât şi cocaina, chiar în doze foarte mici. Un studiu din 2016, al cercetătorilor danezi, pe un număr mare de persoane, arată clar o modificare substanţială a fertilităţii masculine după folosirea acestor droguri care au un impact şi asupra activităţii sexuale”, completează dr. Damian.
Dacă un cuplu nu poate obţine o sarcină timp de un an, specialiştii recomandă consultaţia într-un centru specializat în reproducere asistată. Aceasta poate contribui la atenuarea stresului generat de întârzierea sarcinii. Şi tot aceasta înseamnă consiliere şi orientarea către un pachet de teste ce includ spermograma.
„Marea majoritate a persoanelor de sex masculin au modificări substanţiale ale spermogramei faţă de valorile de referinţă de acum 10, 20 de ani. O spermogramă este considerată normală din punctul de vedere al morfologiei spermatozoizilor dacă peste 4 la sută din spermatozoizi arată normal. Acum 20 de ani, se considera că 40, 50 la sută ar fi trebuit să arate perfect normal, pentru o avea o bună capacitate fecundativă. Însă o spermogramă modificată nu înseamnă şi o afectare substanţială a capacităţii fecundative. Pe de altă parte, putem vedea o spermogramă normală, cu capacitatea fecundativă modificată. În timp, s-a dovedit că este mult mai important cum arată materialul genetic transmis şi există teste care pot induce o anumită atitudine terapeutică, inclusiv din punctul de vedere al formelor de reproducere asistată“, spune medicul Daniel Damian.

SOLUŢII
Soluţii există şi în cazul persoanelor care trec prin tratamente pentru cancer, cu afectarea capacităţii reproductive, crioprezervarea spermei numărându-se printre acestea. În plus, menţinerea greutăţii optime, sportul moderat, renunţarea la fumat şi alcool, precum şi o dietă mediteraneană bogată în legume, fructe, verdeţuri şi peşte de maximum două ori pe săptămână, pot contribui la o mai bună spermatogeneză.