„Nu lăsați în Guvern extremiștii și nebunii!”
Autor: Liviu CIOINEAG
Publicat la 07 iunie 2007
„Nu pot să cred că ceilalți colegi sunt la examene. După 45 de ani de învățământ, examenele mi se par o prostie. Mă plictisesc de moarte
„Nu pot să cred că ceilalți colegi sunt la examene. După 45 de ani de învățământ, examenele mi se par o prostie. Mă plictisesc de moarte. Să nu le spuneți colegilor că l-ați întâlnit pe Adam Michnik. Mai bine spuneți-le copiilor și nepoților”, s-a adresat Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, unui amfiteatru, doar pe jumătate plin. Renumitul politolog polonez Adam Michnik și-a început discursul în cadrul Confe-rințelor Microsoft, ținut ieri, în „CP3”, pe Colina Universității, regretând că nu poate să le vorbească celor prezenți în limba română. El a fost prezentat publicului de către două mari personalități ale României, prieteni buni cu Michnik: Nicolae Manolescu și jurnalistul Mircea Mihăieș. „Când i-am ascultat pe cei doi prieteni ai mei m-am simțit ca la propria înmormântare. Mi-am zis: să mor repede, să nu stric toată treaba”, a spus cu mult umor, politologul polonez.
Sătui de libertate,
tânjim după siguranță
Michnik a debutat vorbind despre democrațiile tinere, arătând că totalitarismul începe să-și facă din nou simțită prezența în fostul bloc sovietic. „Cu siguranță în ‘89 a câștigat Libertatea. În schimb, a avut de pierdut Securitatea. Astăzi dacă cineva sună la 6 dimineața la tine acasă, poate fi lăptarul, însă nu securistul. Dacă, totuși, nu e lăptarul, atunci nu mai e bine. Acest lucru se întâmplă, din ce în ce mai des, în Belarus, Rusia, ba chiar și în Polonia”, a spus el. El a și explicat printr-o metaforă cum s-a ajuns aici: oamenii se bucură de libertate, însă au ajuns să tânjească după siguranța unui loc de muncă, a unei locuințe și a hranei.
Paradoxul democrației: demagogie și corupție
Oaspetele polonez a arătat că în primul rând, după câștigarea libertății, popoarele din fostul bloc sovietic au avut parte de decepție. El a definit paradoxul democrației în două sintagme: politică demagogică și corupție la nivel înalt. După ce au scăpat de un singur conducător, oamenii au dat de un parlament - expresia Democrației – în care toată lumea vorbește nimicuri, plus corupție la cele mai înalte nivele. „Acest lucru a generat frustrare”, a spus politologul.
Deschiderea granițelor le-a deschis ochii
Corupție, mafie, demagogie – un tablou al perioadei de tranziție. „Oamenii nu-și mai găseau un loc al lor în această lume. Apoi, s-au deschis granițele. Acest lucru a fost fantastic, pentru că oamenii au avut libertatea să-și găsească un loc al lor, în orice colț al lumii. Apoi și-au dat seama că națiile pe care le considerau superioare – francezii, englezii, germanii – sunt mai «proaste»”, spune Adam Michnik. Până la următorul val de frustrare nu a mai fost decât un pas. Acesta s-a concretizat în momentul în care aderarea la Uniunea Europeană și normele venite de la Bruxelles a început să le îngrădească libertatea. La un moment dat, polonezii asociau actualul Bruxelles cu Kremlinul de altă dată.
Drumul democrației
Politologul a arătat și care sunt pașii care au fost urmați pentru a ajunge la o democrație – pași care fac posibilă curățarea de trecutul bolșevic. În primul rând, a fost nevoie de descoperirea crimelor comunismului, apoi elogierea eroilor care au luptat pentru libertate în „epoca de aur”. În continuare, trebuie deconspirate documentele și informațiile clasificate din acele vremuri și pedepsirea celor care au făcut rău în trecut. „Noi (polonezii - n.r.) am făcut ce-i mai rău. Am dezgropat arhiva securității și de doi ani încoace domnesc suspiciunile în stat”.
Democrația „de
spectacol”
Adam Michnik a arătat că –cel puțin în Polonia – asistă la o confruntare între două societăți – anticomuniștii cu față bolșevică și democrații adevărați. Din această cauză, democrația este una de spectacol - o democrație tabloid. Politologul a concluzionat spunând că „poate că șansa democrației stă în depășirea «împărțelilor» istorice și a ideologiilor curente”. El a refuzat să se exprime în ceea ce privește situația politică a României – nu-i place să vorbească în necunoștință de cauză – însă, crede că există analogii puternice cu situația din Polonia.
„În România nu a
condus poporul”
Există totuși și diferențe. „În România nu a condus poporul și nici nu conduce. Deocamdată, aici nu există forțe care să se supună Uniunii Europene. Acum, românii se bucură de aderarea la Uniune și nu se tem de regulile impuse. Polonia nu știe să se bucure de așa ceva. Ea este văzută ca o țară certăreață”. Unul dintre puținele sfaturi clare pe care le-a dat: „nu lăsați să ajungă în Guvern extremiștii și nebunii. Noi am făcut-o și am pierdut mult timp”.
Comentarii
nu este nici un comentariu
Adaugă un comentariu