NU intrăm în Schengen nici de această dată. Austria nu a cedat

Foto: IMAGINEA ZILEI LA BRUXELLES: Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, ţine la distanţă cu gărzile de corp jurnaliştii români care întrebau de votul care ţine România în afara Schengen.

Miniştrii de interne din Uniunea Europeană s-au reunit joi, 8 decembrie, la Bruxelles, în cadrul Consiliului pentru Afaceri Interne (JAI), pentru a discuta extinderea Spaţiului Schengen către România, Bulgaria şi Croaţia.
Verdictul? România, care aşteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu intră în spaţiul european de liberă circulaţie nici de această dată, deşi a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reuşit să blocheze decizia favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate.
Dacă Olanda şi-a justificat alegerea doar prin reproşuri aduse Bulgariei, Austria a avut nemulţumiri legate şi de ţara noastră. Cum România şi Bulgaria au cerut împreună aderarea la spaţiul Schengen, cele două ţări nu puteau fi admise separat, votul fiind dat „la pachet”.  Pentru Croaţia, votul a fost unul favorabil.
Managerul unei firme braşovene care face export, Cristi Câdă, a scos în evidenţă ce înseamnă pentru economie faptul că România nu este membru Schengen. „Faptul că stau tirurile noastre foarte mult în vamă, la ieşirea din România, probabil că ne influenţează rezultatul economic, pentru că trebuie să îţi iei un timp de 3 zile pentru livrare. Dacă o să fim acceptaţi în spaţiul Schengen şi nu va mai fi acest timp pierdut la vamă de către mărfuri pe care noi le producem, da, va fi un avantaj pentru noi, în primul rând, dar şi pentru partenerii din Occident, pentru că reuşim să le dăm mai repede produsele care le fabricăm noi”, a explicat Cristi Câdă, managerul unei firme braşovene care exportă produse în Uniunea Europeană.
Aceleaşi probleme se întâmpină şi la importul mărfurilor din spaţiul Schengen. Nu numai întârzierile şi cheltuiala suplimentară prin aşteptarea la vamă se numără printre pierderile înregistrate de România.
Ce ar însemna primirea României a explicat reprezentanta Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Braşov, Andreea Păiuşan. „Un avantaj major ar fi în acest sens faptul că s-ar reduce atât din cheltuielile cu personalul, cât şi timpii de aşteptare din graniţă, dar, totodată, există şi partea social-economică, faptul că s-ar reduce şi personalul din graniţă, cheltuielile cu personalul din graniţe. Timpii de aşteptare, chiar şi în aeroport, atât pentru oamenii de business, cât şi pentru persoanele de rând, ar fi reduşI, pentru că nu ar mai exista controlul paşapoartelor şi al altor documente”, a declarat Andreea Păiuşan, director marketing şi PR al CCI Braşov.
Un vot favorabil ar fi făcut ca toate aceste probleme să dispară. Aşa, însă, România va trebui să mai aştepte, iar aderarea nu se va putea petrece mai devreme de un an, deoarece preşedinţia finlandeză, care va fi în următoarele 6 luni, nu a trecut în agendă această discuţie.