Nu grăsimile devastează ficatul. Ajută sau nu hepatoprotectoarele cu statut de supliment alimentar?

Ficatul gras apare când organismul este bombardat de excese alimentare, dar nu grăsimile sunt principalul vinovat, cum s-ar putea crede. Unul dintre cei mai renumiţi specialişti şi susţinători ai alimentaţiei sănătoase, profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi (foto sânga), a lăsat moştenire o serie de sfaturi preţioase.
„S-au făcut cercetări în Statele Unite în care un grup de voluntari de 10.000 de oameni au primit în fiecare zi 18 ouă, iar după o jumătate de an nu au avut nicio problemă. Ficatul gras şi colesterolul alimentar nu au nicio legătură cu boala cardiovasculară şi cu boala cerebovasculară. Problema sunt carbohidraţii care în ficat se transformă în trigliceride şi fac ficatul gras”, menţiona Mencinicopschi.
Majoritatea medicilor recomandă să nu se consume alimente grase, cu grăsimi de origine animală, pentru ne vom îmbolnăvi de boli cardiovasculare sau cerebrovasculare, dar este o temă falsă, arăta medicul.
„Nu grăsimile devastează ficatul, încărcându-l, ci zahărul. Majoritatea medicilor spun: «Nu mâncaţi alimente grase cu grăsimi de origine animală pentru că acestea conţin acizi graşi saturaţi şi vă veţi îmbolnăvi de boli cardiovasculare sau cerebrovasculare». Este fals! Este o teorie care nu a fost niciodată verificată şi începută de prin anii 1950. Cercetările moderne au arătat că, din contră, ceea ce te îmbolnăveşte sunt zaharurile, carbohidraţii rafinaţi şi nu grăsimile de origine animală saturate, cum este grăsimea din lapte – untul – , cum sunt brânzeturile, slănina, grăsimile din carnea grasă de pasăre, porc, vită. Toate acestea s-au dovedit a fi chiar cardio-protectoare şi cu un efect împotriva apariţiei bolilor cu degenerescenţă, cum sunt Alzheimer sau Parkinson”, explica specialistul.
Profesorul recomandă postul fără produse de origine animală de două ori pe săptămână, dar şi postul cu apă ori de câte ori este posibil. Şi neapărat renunţarea la produsele de patiserie şi la cele care abundă în zahăr. Şi desigur, efort fizic zilnic, calea sigură spre o viaţă sănătoasă.
„Tratamentul bolii ficatului gras se bazează pe 2 piloni principali: modificarea stilului de viaţă (care presupune: alimentaţie echilibrată, controlul greutăţii, evitarea sedentarismului şi a fumatului) şi tratament medicamentos hepatotrop cu agenţi medicamentoşi a căror eficacitate a fost demonstrată clinic”, subliniază prof. univ. dr. Mihai Mircea Diculescu (foto dreapta).
Societatea Română de Gastroenetrologie şi Hepatologie precizează că „tratamentul farmacologic hepatoprotector trebuie să se facă conform principiilor medicinei bazate pe dovezi, cu medicamente care şi-au dovedit eficacitatea în studii clinic. Nu este recomandată utilizarea hepatoprotectoarelor cu statut de supliment alimentar, dacă compoziţia lor nu este clar studiată“.