Nr. 1 din 7.000

Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” a dat cei mai buni candidaţi la Evaluarea Naţională, şi în acest an. Mai exact, „Andrei Şaguna” se situează pe prima poziţie în ţară  - din cele peste 7.000 de unităţi de învăţământ gimnazial – în privinţa mediei obţinută de candidaţi la Evaluarea Naţională. „Remarcabil este locul I la nivel naţional ocupat de Colegiul Naţional «Andrei Şaguna» din Braşov, cu o medie de 9,71 a celor 33 de absolvenţi, care a surclasat astfel colegii naţionale de prestigiu din ţară, cum ar fi Colegiul Naţional de Informatică «Tudor Vianu» din Bucureşti sau Colegiul Naţional «Emil Racoviţă» din Cluj Napoca”, a precizat, ieri, Valentin Bucur, purtător de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Braşov.
Conform aceleiaşi surse, în acelaşi clasament intră şi Colegiul Naţional „Dr. Ioan Meşotă”, pe locul 7, cu o medie de 9,56.
În altă ordine de idei, în acest an, rezultatele candidaţilor la Evaluarea Naţională au plasat Braşovul în top 10 naţional, judeţul nostru având un procent de 77,6% de medii peste 5. Cu cele 30 de medii de 10 suntem pe locul al patrulea după Cluj, Iaşi şi Argeş.

Ianuarie 2019: Scandalul „fenomenul Braşov”. Februarie 2019, Ecaterina Andronescu susţine că este discriminare. Mai 2020: discriminare. Iunie 2020: cele mai bune...
Reamintim că ambele colegii braşovene – „Şaguna” şi „Meşotă”, alături de Colegiul Naţional de Informatică „Grigore Moisil” au fost în centrul unui scandal iscat la începutul anului 2019, ce s-a încheiat în luna mai a acestui an, cu anunţarea amenzii pentru discriminare, de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). O amendă de 2000 de lei, pentru fiecare unitate.
Povestea a plecat în ianuarie 2019, de la postarea pe facebook a unui persoane care reclama faptul că aceste trei licee aveau standarde speciale – trecute în regulamente - pe care copiii din clasele a V-a, a VI-a şi a VII-a ar fi trebuit să le treacă, dacă voiau să rămână înmatriculaţi aici. Postarea apărea pe pagina „Părinţii cer schimbare”.
De exemplu: „Elevii din învăţământul gimnazial nu vor mai urma cursurile la Colegiul Naţional D.I.M în următoarele cazuri: media la purtare pe un semestru este mai mică de nota 8 (opt), Media anuală la disciplinele Limba şi literatura română sau Matematică este mai mică de nota 7 (şapte), iar aceştia nu obţin nota minimă 7 (şapte) nici la reexaminarea care se va desfăşura în perioada examenelor de corigenţă”.
Sau „Elevii claselor a V-a, a VI-a, a VII-a, care la sfârşitul anului şcolar nu obţin media generală de minimum 8.50, mediile la limba şi literatura română şi la matematică de minimum 8, sau media generală la purtare de minimum 9.50, sunt declaraţi necorespunzători cu standardele şcolare asumat prin contractul educaţional semnat de părinte în momentul înscrierii, şi, în consecinţă, nu vor mai frecventa cursurile colegiului, fiind obligaţi să se transfere”.
Inclusiv asociaţiile de elevi din ţară au condamnat „fenomenul Braşov” – aşa cum a fost numit, la acea vreme.
Între timp, aceste prevederi au fost scoase din regulamentele şcolilor. Asta cu toate că, încă de la început, clasele gimnaziale din liceele de top au fost înfiinţate cu scopul de a face performanţă.

Foto: Mădălina Luca