Noul spital al Braşovului, Coliban iese la rampă: cu privaţi sau nu facem

Primarul Braşovului, Allen Coliban, a convocat pentru joi, 7 aprilie, începând cu ora 15.00, o întâlnire pe tema proiectului Spitalului Clinic Regional de Urgenţă Braşov, la care au fost invitaţi parlamentarii de Braşov, reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov, specialiştii de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), dar şi preşedintele Asociaţiei Noul Spital al Braşovului.
Această discuţie a avut loc după ce, în 23 martie, primarul a anulat o întâlnire privind proiectul amintit, din cauza faptului că nu a avut timp să se întoarcă de la un eveniment din Sibiu. Şi după ce, la prima întâlnire din 2022 pe tema spitalului, din 3 martie, tot cu autorităţile responsabile şi parlamentarii, convocată de prefectul Cătălin Văsii, Coliban a fost singurul absent (motivat).

BERD îşi menţine recomandările
Conform informaţiilor Primăriei Braşov, în cadrul întâlnirii de ieri, reprezentanţii BERD, contractaţI pentru consultanţă din 2019, au prezentat stadiul în care se află proiectul de investiţii, dar şi soluţia de finanţarea pentru construirea acestui spital şi avantajele pe care le are implementarea lui printr-un parteneriat public – privat.
„Acordul pe care municipalitatea îl are cu BERD este în sensul unui spital regional în forma de parteneriat public privat. Pe scurt, asta înseamnă colaborarea cu o firmă privată specializată care să fie responsabilă de proiectarea, execuţia, operarea şi întreţinerea spitalului pe o perioadă de 25-30 de ani, timp în care partenerul privat este obligat să pună la dispoziţia autorităţilor un spital complet funcţional, astfel încât autoritatea publică să poată să se ocupe doar de actul medical în sine. Practic, cele două roluri sunt separate. Ce se deleagă partenerului privat, asta rămâne în discuţie şi asta depinde de autorităţile locale şi centrale, de Ministerul Sănătăţii în special. La acest moment, noi considerăm că proiectul este într-o fază matură, există un studiu de fezabilitate disponibil şi este suficient de avansat, atât cât este necesar la acest moment”, a declarat reprezentanta BERD, Venera Vlad.
Pentru ca acest proiect să treacă în etapa următoare, ea a declarat că este nevoie de câteva decizii şi de suportul Guvernului, al autorităţilor centrale: „Acest suport înseamnă decizii privind proprietatea spitalului, operarea şi întreţinerea - cine, ce instituţie este responsabilă de aceste lucruri - şi cadrul de finanţare, structura finanţării. În mod normal, un parteneriat public-privat presupune finanţarea de către partea privată a spitalului, a construcţiei, urmând ca autoritatea publică să finanţeze spitalul prin aşa numite plăţi de disponibilitate, pe perioada de contract. Însă, pentru a reduce costurile de operare este ideal să fie şi o contribuţie, care poate să fie din fonduri europene sau din bugetul de stat, pentru partea de construcţie. Această structură de finanţare trebuie însă discutată cu autorităţile competente: Ministerul Sănătăţii cu Ministerul Finanţelor, al Fondurilor Europene şi aşa mai departe. Cert este că pentru a trece la etapa următoare este nevoie de o hotărâre de guvern care să decidă asupra acestor aspecte esenţiale”.
La rândul său, primarul Braşovului, Allen Coliban, a precizat că în acest moment „suntem în faza în care depindem doar de o «semnătură» a Guvernului, pe care şi-a asumat-o Ministerul Sănătăţii prin protocolul semnat anul trecut cu primăria. Este un proiect care a ajuns în forma actuală pornind de la ideea de parteneriat public-privat sub sub forma «Facility Management PPP», adică o formă în care partenerul privat s-ar ocupa de tot ce înseamnă procedură de achiziţie, partea de proiectare, partea de construire, iar partea publică ar plăti pentru disponibilitatea serviciului”.
Edilul le-a solicitat parlamentarilor să se implice în urgentarea obţinerii acestei hotărâri de Guvern, avertizând că „orice întârziere după 1 iulie 2022 în adoptarea hotărârii de Guvern ar însemna ca braşovenii şi locuitorii din regiune să nu aibă un spital modern, la standarde europene, până în 2028”.

Repoziţionare a primarului?
De precizat că până acum, prin discursul său, primarului Braşovului nu a dat de înţeles că parteneriatul public-privat este o variantă importantă de finanţare a spitalului. De altfel, după anul 2020, el a amintit de atragerea fondurilor europene prin PNRR (pistă abandonată, având în vedere că lucrările nu puteau fi terminate până în anul 2026 – termenul limită impus prin acest program). Ulterior, la Braşov, fostul ministru al Sănătăţii, Ioana Mihăilă (USR), spunea că „Regionalul” ar putea fi construit cu finanţare prin Programul Operaţional Sănătate 2021 – 2027.
 
Săgeţi către preşedintele Consiliul Judeţean Braşov
Potrivit reprezentanţilor municipalităţii braşovene, reprezentanta BERD a menţionat că „susţinerea financiară a unui astfel de proiect doar de către administraţia locală şi judeţeană ar bloca pentru 25 de ani dezvoltarea oraşului şi a judeţului”.  
Pe de altă parte, la începutul întâlnirii primarul Braşovului, Allen Coliban, a declarat că „în ultimul an şi jumătate am semnat un acord cu Consiliul Judeţean Braşov şi cu Ministerul Sănătăţii. Prin această colaborare noi ne-am asumat rolul de lider de proiect, am făcut toată partea de management de proiect până în această fază. Potrivit parteneriatului, Consiliul Judeţean va opera, cel mai probabil, serviciile medicale în noul spital, iar Ministerul Sănătăţii are rolul foarte important de a garanta finanţarea pentru un astfel de demers. Dacă ne uităm la dimensiunea unei astfel de investiţii, vedem că este de ordinul a 500 de milioane de euro. Este o sumă semnificativă, pe care din punct de vedere bancar este imposibil să o susţină doar o unitate administrativ teritorială locală. În acest context, este foarte important să înţelegem care sunt opţiunile. Este foarte important să înţelegem că avem un proiect matur, un proiect consistent, un proiect care este gata pentru finanţare, şi totodată să discutăm de perspective pentru a realiza acest lucru”.
Aceste precizări vin, probabil, în contextul în care, de mai multe ori, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că administraţia judeţeană braşoveană este dispusă să preia proiectul şi să contracateze inclusiv un împrumut bancar. Propunerea preşedintelui Consiliului Judeţean este ca administraţia judeţeană, în parteneriat cu municipalitatea braşoveană (care are în proprietate terenul şi documentaţia tehnică) , să înceapă lucrările la noul spital pe cont propriu (eventual, până la stadiul „la roşu”) - după modelul aeroportului - urmând ca pe parcurs să fie atrase şi finanţări din alte surse. Pe de altă parte, mesajul şefului administraţie judeţene nu a fost unul de „excludere” a Primăriei Braşov din proiect.
„Dacă rămânem doar cu documentaţia, nu vine nimeni la noi. (…) Nu ne va da nimeni bani şi, altfel, vom avea în continuare doar discuţii şi vom sta să căutăm vinovaţii pentru eşec în campania electorală”, declara atunci Veştea.
La întâlnirea de ieri, pe lângă primarul Braşovului şi Venera Vlad, reprezentant BERD, au participat fizic sau online, parlamentarii Anca Predescu (PPUSL), Marian Rasaliu (PSD), Mihail Veştea (PNL), Marius Toanchină (PNL), Gabriel Andronache (PNL), Tudor Benga (USR), Andrei Miftode (USR), Irineu Darău (USR). De asemenea, a participat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Şerban Todorică, precum şi Dan Grigorescu, preşedintele Asociaţiei Noul Spital al Braşovului.
Reamintim că potrivit studiului de fezabilitate aprobat de Consiliul Local Braşov la sfârşitul anului trecut, viitorul spital va avea 31 secţii, 77 de specialităţi, 972 de paturi, din care 820 pentru spitalizare continuă, 96 de paturi de terapie intensivă, 56 sunt pentru spitalizarea de zi. Inaugurarea spitalului este prevăzută pentru 2028, construcţia lui fiind evaluată la 440 de milioane de euro, iar valoarea echipamentelor, aparatelor şi dotărilor medicale, la 50 de milioane de euro, sumele fiind fără TVA.