Noul spital al Braşovului a ajuns la „studiul pământului”

Proiectul de amenajare a noului spital regional de la Braşov a ajuns la stadiul întocmirii unor studii fără de care lucrările nu pot începe. Printre acestea se numără şi studiul geotehnic, a cărui execuţie a fost contractată recent printr-o licitaţie publică. Astfel, în schimbul sumei de 257.270 de lei cu TVA, respectiv 216.194 lei fără TVA, bucureştenii de la Popp&Asociaţii Inginerie Geotehnică vor trebui să le ofere edililor braşoveni informaţii despre solul pe care urmează să se construiască noua unitate spitalicească. Sunt importante detalii precum adâncimea maximă de îngheţ, permeabilitatea solului, structura lui în adâncime, compoziţia şi incluziunile, dar şi adâncimea pânzei freatice, stabilitatea solului, precum şi capacitatea sa de a susţine această construcţie de mari dimensiuni.
Parlamentarii USR PLUS din Braşov, Victor Ilie, Andrei Miftode, Tudor Benga şi Irineu Darău, au depus, vineri, o iniţiativă legislativă pentru extinderea terenului pentru noul spital cu 6,45 hectare, care să permită construirea tuturor pavilioanelor şi celor necesare pentru buna funcţionare. Dacă iniţiativa va fi adoptată, noul spital şi structurile conexe vor avea la dispoziţie un teren de 26,10 hectare, se arată într-un comunicat de presă transmis, vineri, de USR PLUS.
„Pandemia ne-a arătat necesitatea investiţiilor în sistemul sanitar mai mult ca oricând. Spitalul nou pentru Braşov a fost o temă cu care am mers în faţa cetăţenilor în campaniile din 2020. Am promis, am început să facem. Asta înseamnă administraţie USR PLUS”, a susţinut  deputatul Victor Ilie, unul dintre iniţiatorii proiectului.
La rândul său, senatorul Irineu Darău a arătat că actualul primar al Braşovului, Allen Coliban, a militat încă din timpul mandatului său de parlamentar pentru extinderea planurilor de creştere a capacităţii de spitalizare din Braşov. „Ne bucurăm că am reuşit să colaborăm cu Primăria Braşov pentru a face posibile planurile de extindere ale acestei investiţii cruciale pentru viitorul zonei”, a adăugat Darău. „Este încurajator că, prin acest proiect, reuşim să ducem la îndeplinire o parte din menirea primordială a parlamentarilor – facilitarea colaborării instituţionale, pentru a servi intereselor cetăţenilor. Cât timp vom reuşi să ne concentrăm în jurul intereselor cetăţenilor, sunt sigur că vom putea repeta şi în viitor colaborarea excelentă pe care am avut-o, indiferent de culoarea politică, în depunerea acestui proiect”, a precizat şi deputatul Andrei Miftode.
Iniţiativa USR PLUS este susţinută de către toţi parlamentarii din Braşov, de la toate partidele politice, mai scrie în comunicat.

Bani aşteptaţi prin PNRR
Potrivit proiectanţilor internaţionali, care au realizat Studiul de fezabilitate pentru noua unitate sanitară, ce va avea 967 de paturi, costul total pentru realizarea investiţiei este de 3 miliarde lei, respectiv peste 600 de milioane de euro. Lucrările ar putea fi finanţate prin Programul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă (PNRR).
Primarul Allen Coliban a precizat că în bugetul pe acest an pentru acest obiectiv au fost alocate 670.000 de lei pentru realizarea documentaţiilor tehnice necesare depunerii cererii de finanţare nerambursabilă. Alte 500.000 de lei au fost alocate pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru construcţia unei noi unităţi sanitare de Infecţioase şi Pneumoftiziologie. Această unitate ar urma să fie construită tot pe strada Institutului, respectiv între noul spital regional şi Centrul de Afaceri – CATTIA. Investiţia reprezintă faza a doua Programului „Oraşul Medical”, care are ca primă etapă proiectul spitalului regional. Spitalul Clinic de Boli Infecţiose şi Pneumoftiziologie Braşov ce urmează să se construiască în Faza 2 va înlocui clădirile vechi existente în care funcţionează în prezent cele 2 spitale: Spitalul de Boli Infecţioase şi Spitalul de Pneumoftiziologie.
Studiul ar urma să fie definitivat în cel mult 2 luni, potrivit contractului semnat. Firma bucureşteană a avut cea mai bună dintre cele trei oferte şi potrivit informaţiilor de pe site-ul propriu, de-a lungul timpului, a propus soluţii şi tehnologii de pionierat în România, respectiv tehnologie de tip „top-down”, prima clădire de birouri cu amortizori seismici, dar şi  prima lucrare de sprijinire a incintelor bazată pe tehnologia „jet-grouting”. În 2019, ultimul an de raportare la Ministerul Finanţelor, firma bucureşteană a avut afaceri de 2,78 milioane de lei, şi un profit aproape 490.000 de lei, cu o medie de 11 angajaţi. (BizBrasov.ro)