Noul drum al mătăsii trece prin România

Foto: Iniţiativa „O centură, un drum” (One Belt, One Road)

În ultimii ani, România s-a numărat printre ţările vizate de investiţiile Chinei în proiecte de infrastructură, ca parte a ambiţioasei sale strategii sale de expansiune, „O centură, un drum”, o modalitate prin care China încearcă să-şi extindă influenta economică şi prin extensie, pe cea politică şi geopolitică.
Un „inventar” al proiectelor de infrastructură românească pentru care şi-a arătat China interesul a fost realizat de B1 Tv.

Construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă
Pe 8 mai 2019, compania Nuclearelectrica (cea care operează centrala nucleară de la Cernavodă) a anunţat că semnat un acord preliminar de investiţii cu companiile „China General Nuclear Power Corporation (CGN)” şi „CGN Central and Eastern Europe Investment (CEERI)” pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
Pentru construirea reactoarelor va fi conceput un consorţiu din care vor face parte Nuclearelectrica şi cele două companii interesate în proiect, consorţiu pe care Nuclearelectrica în va controla în proporţie de 49%. Restul de 51% va fi deţinut de chinezii de la „China General Nuclear Power Corporation (CGN)”.
Acordul semnat între Nuclearelectrica şi „China General Nuclear Power Corporation (CGN)" reprezintă, practic, o continuare a unei colaborări iniţiate în 2014. Atunci, Nuclearelectrica a semnat un acord de cooperare cu „Candu Energy”, compania care deţine „China General Nuclear Power Corporation (CGN)".
În momentul de faţă, la Cernavoda funcţionează două reactoare canadiene „Candu 6”.

Construirea autostrăzii Comarnic-Braşov
În mai, Guvernul a anunţat că este interesat în construirea autostrăzii Comarnic-Braşov în parteneriat public-privat, împreună cu companiile „China Communications Construction Company" şi „Makyol" (din Turcia). Nu s-a semnat, însă, niciun contract în acest sens. Aceea fiind a patra încercare a Guvernului de a construit autostrada.
Pentru ca la jumătatea lunii iulie, însă, prim-ministrul Viorica Dăncilă a precizat că autostrada Comarnic-Braşov nu se va mai construi în parteneriat public-privat, fiind inclusă la categoria „importanţă naţională” sau de „importanţă critică” pe motiv că procedurile necesare unei licitaţii sunt complicate, dar şi pentru a se demara cât mai repede lucrările la autostradă.

Construirea reţelei de telefonie 5G
În luna iunie a acestui an, ministrul Comunicaţiilor, Alexandru Petrescu, a precizat că licitaţia pentru construirea reţelei 5G a României va avea loc cândva în al patrulea trimestru (adică lunile octombrie-decembrie), compania chineză Huawei fiind inclusă în licitaţie.
Anunţul a venit în ciuda faptului că un număr tot mai mare de tari s-au arătat sceptice în privinţa implementării tehnologiei companiei chineze Huawei în cadrul reţetelor lor de telefonie. Principalele îngrijorări fiind legate de faptul că tehnologia Huawei are oferi acces Beijing-ului la datele persoane ale utilizatorilor europeni şi/sau că ar oferi acces chiar la infrastructură critică, făcând-o astfel susceptibilă sabotajului.
Până recent, doar Partidul Naţional Liberal (PNL) a cerut o investigaţie de risc pentru Huawei. În cele din urmă, la mijlocul lunii august, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că va trebui discutat în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) subiectul unei eventuale implicări a companiei Huawei în realizarea reţelei naţionale 5G.

Achiziţionarea de armament chinezesc
Potrivit analiştilor de la Global Defence News, în viitor, România ar putea cumpăra armament chinezesc, ei făcând estimările în baza spectaculoaselor creşteri de vânzări de armament ale companiilor chineze din ultimii zece ani.
Este, însă, improbabil ca acest lucru chiar să se întâmple, din trei motive. În primul rând, România este stat-membru NATO, având astfel nevoie de o tot mai mare interoperabilitate cu restul forţelor NATO. Ori asta implică atât antrenamente comune, cât şi echipament militar similar (sau identic) cu cel al altor state-membre NATO. În situaţia în care România ar decide, totuşi, să cumpere armament chinezesc, ea ar risca probleme de natură diplomatică de genul cu care se confruntă Turcia. Mai ales că România este punct strategic, importanţa ei fiind mai mare decât a altor state.
În al doilea rând, România a început deja să cumpere echipament militar american (avioane F-16 şi sisteme de rachete sol-aer „Patriot"). Ori pentru întreţinerea acelui echipament este nevoie de piese de schimb care provin tot din Statele Unite.            
În al treilea rând, militarii români (ex. Aviaţia sau apărarea anti-aeriană) a început deja antrenamentul pe armament american. Ori conversia de pe un tip de armament (cel actual, de tip sovietic) pe un altul (cel american), poate dura câţiva ani de zile este costisitoare. Prin urmare, este greu de crezut că autorităţile române ar decide o nouă reconversie a soldaţilor români, pe alt tip de armament.
Nu în ultimul rând, armamentul american este, pur şi simplu, mai avansat decât armamentul dezvoltat de alte ţări. Lucru oarecum de înţeles dat fiind faptul că Statele Unite are un buget de cheltuieli militare de două ori mai mare decât cel al Chinei (care are al doilea cel mai mare buget).

Investiţii în terminalele multimodale din România
Potrivit Clubferoviar.ro, Fondul de Investiţii China ("CEE Investment Cooperation Fund ÎI") ar fi interesat în investirea în terminale multimodale de mărfuri containerizate şi vrac, pentru care s-a declarat pregătit să investească un miliard de dolari.

Achiziţionarea de scanere vamale
În vara anului 2018, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a indicat că a purtat discuţii cu două firme chineze pentru achiziţionarea de scanere vamale pentru securizarea granitei de est a României (şi implicit a Uniunii Europene). Potrivit declaraţiile de la acea dată ale ministrului, scanerele ar fi urmat să costă aproximativ 800 de mlioane de euro.

Investitii în agricultură
În luna aprilie, „Brise Group”, unul dintre cele mai mari grupuri din agrobusiness din România, a fost preluat de „CEE Equity Partners”, finanţat de guvernul Chinei. Potrivit Newsweek, fondul chinez va înveşti peste 50 de milioane de euro în modernizarea, integrarea, dezvoltarea şi construcţia unor hub-uri logistice şi silozuri de cereale uşor accesibile pe întreg teritoriul României. În plus, va moderniza şi va dezvolta şi cele 15 silozuri de cereale cu o capacitate de 350.000 de tone pe care „Brise Group” le deţine deja.
De unde interesul atât de mare al Chinei în proiectele de infrastructură ale României
Mai toate aceste proiecte se înscriu în punerea în aplicare a ambiţiosului plan „O centură, un drum” (One Belt, One Road). Acest proiect se doreşte a fi o reproducere modernă a „Drumului Mătăsii" şi a fost iniţiat de China în anul 2013, în momentul de faţă, fiind principalul obiectiv al politicii interne şi externe chineze. Planul are şi o un obiectiv geopolitic, întrucât ar creşte influenţa Beijingului în ţările în care aceste proiecte sunt dezvoltate - China fiind, în mod tradiţional, o putere terestră, nu una maritimă.
În acest proiect mai amplu, România este doar una dintre componentele care-l formează. Mai mult decât atât, România reprezintă poarta de intrare estică în Uniunea Europeană.
În ansamblul său, planul „O centură, un drum” implică cooperarea financiară şi comercială cu peste 70 de state din Eurasia, precum Myanmar, Coreea de Nord, Mongolia, Malaezia, Thailanda, Turkmenistan, Indonezia, Pakistan, Djibouti, Laos, Tanzania, Kazakhstan sau Bangladesh, printre altele. Dar planul mai are şi rolul de a ajuta China să-şi mai elibereze o parte din capacitatea de producţie domestică.
Dar pentru concretizarea acestui plan, Beijingul are nevoie de creşterea conectivităţii cu regiuni precum Asia Centrală, Europa Centrală şi de Est, Asia de Sud şi Asia de Sud-Est, în principal prin intermediul proiectelor de infrastructură, precum căile ferate sau drumurile. China a mai construit, însă, infrastructură şi în Jamaica sau chiar Uganda. De altfel, Africa (graţie resurselor sale de minerale rare) este una dintre cele mai importante destinaţii ale investiţiilor de infrastructură chineze.
Iar recent, Reuters a raportat ca Beijingul ar putea construi până la 30 de reactoare nucleare, în următorii zece ani, ca parte a promovării ambiţiosului sau plan „O centură, un drum”. Până în iulie 2018, China cheltuise deja 34 de miliarde de dolari pe punerea în aplicare a acestui plan, în proiecte precum construirea de căi ferate, porturi sau infrastructură energetică.
„O centură, un drum” este văzut şi ca o alternativă viabilă la comerţul maritim, datorită faptului că aceste rute nu ar fi controlate de Statele Unite.
Pe de altă parte, din 2013 încoace, Beijingul s-a confruntat cu probleme serioase cu implementarea acestei strategii în ţări precum Yemen sau Afganistan, din cauza lipsei de securitate.

Foto: seafarerfunds.com