Noul Cod al insolvenţei condamnă firmele la moarte, în loc să le salveze

Noul Cod al insolvenţei aduce după adoptarea de Guvern prin ordonanţă de urgenţă câteva noutăţi care contravin principalului principiu al insolvenţei, acela de a da companiilor o şansă la reorganizare. Ionel Fliundra (foto dreapta), preşedintele PPDD Braşov, a ţinut să sublinieze că noul act normativ prevede ca procedura de reorganizare pentru firmele aflate în impas să dureze doar un an şi nu trei, cât era prevăzut anterior, astfel că devine imposibil ca o societate să se redreseze într-un interval atât de scurt. „Foarte multe firme vor intra în faliment, ceea ce ar duce la pierderea a numeroase locuri de muncă, dar şi la creşterea deficitului bugetar, fiindcă nu se vor mai încasa taxe şi impozite, iar Guvernul va trebui din nou să se împrumute la FMI şi să plătească apoi dobânzi”, a precizat Fliundra. Peste 200.000 de firme intră, anual, în insolvenţă la nivel european, iar Fliundra este de părere că noul Cod va genera un lanţ de falimente, ceea ce va afecta şi mai mult economia naţională. „Mă gândesc oare de ce toate partidele promiteau în campania electorală facilităţi fiscale sau credite cu dobânzi mici pentru firme, iar acum în loc să le salvăm reducem termenul de reorganizare. Acest lucru arată încă o dată incapacitatea Guvernului de a facilita investiţiile”, a subliniat preşedintele Partidului Poporului.

Guvernul nu sprijină IMM-urile
Parlamentarii PPDD au dorit de la bun început să sprijine IMM-urile, prin modificarea art. 149 din Codul de procedură fiscală respecti ca „pentru stingerea creanţelor fiscale, debitorii titulari de conturi bancare să fie urmăriţi prin poprire asupra a 50% din sumele din conturile bancare”, nu 100%, însă amendamentul nu a fost aprobat. Acest demers avea însă, şi motive întemeiate. „Conform statisticilor, în anul 2012 în România existau aproximativ 500.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, având 3 milioane de angajaţi, reprezentând 99,7% din totalul companiilor existente şi contribuind cu 65% la Produsul Intern Brut al ţării. Pentru stingerea creanţelor fiscale, Ministerul de Finanţe este autorizat prin lege să blocheze conturile economiei reale, ceea ce înseamnă faliment şi pierderea de locuri de muncă. Principalii perdanţi ai insolvenţelor sunt statul, băncile comerciale care înregistrează credite neperformante, furnizorii care marchează pierderi de cash şi angajaţii care rămân fără loc de muncă şi determină scăderea cererii la nivel macroeconomic. Statul, în schimb, înregistrează o dublă pierdere - din necolectarea taxelor şi impozitelor, dar şi din plata asigurărilor de şomaj către angajaţii disponibilizaţi în urma acestor proceduri.”, a explicat Fliundra. În România, doar maximum 5% - 10% din cazurile de companii intrate în insolvenţă reuşesc să se reorganizeze şi să reintre în circuitul economic, iar reprezentanţii PPDD cred că odată cu introducerea noilor prevederi procentul se va apropia de zero, astfel că parlamentarii formaţiunii vor amenda Codul Insolvenţei. „Economia României este susţinută de firmele mici şi mijlocii, iar insolvenţa era o formă de protecţie. Din păcate, nu există o gândire pentru o strategie economică, fiindcă această ţară este condusă de foşti procurori şi avocaţi, care habar n-au ce e economia”, a completat Dumitru Buţan (foto stânga), vicepreşedinte al Partidului Poporului.