Noul amplasament pentru Centrul de Management Integrat, ţinut secret de administraţia judeţeană

Consiliul Judeţean Braşov va semna anul viitor, contractele de finanţare europeană pentru proiectele incluse în Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID). Anunţul a fost făcut joi, în şedinţa Adunării Generale a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ADI ISO Mediu Braşov de către vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov Şerban Todorică. „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor este în curs de elaborare. Noi estimăm că anul viitor vom semna contractele de finanţare. De altfel, cred că de la finalul anului 2022 vom putea să demarăm unele investiţii”, a anunţat reprezentantul Consiliului Judeţean Braşov.
Pentru implementarea SMID, administraţia judeţeană are în plan să obţină o finanţare nerambursabilă de peste 100 milioane de euro.
În timpul şedinţei, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov a prezentat şi câteva probleme cu care s-a confruntat administraţia judeţeană în pregătirea documentaţiei, de la procedurile de atribuire, la obţinerea terenurilor. „Pentru atribuirea contractului privind elaborarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor a fost nevoie de patru ani, asta din cauza contestaţiilor, inclusiv în instanţă”, a exemplificat Şerban Todorică.

„Fiecare primar şi-ar dori un sistem integrat de management al deşeurilor, dar nu la el «în curte»”
De asemenea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov a făcut şi un scurt istoric în ceea ce priveşte obţinerea terenurilor necesare realizării unor investiţii. Pentru administraţia judeţeană aceasta a fost cea mai mare problemă pentru că, a argumentat Todorică, „fiecare primar şi-ar dori un sistem integrat de management al deşeurilor, dar nu la el «în curte»”.

La maxim 30 km de Braşov, până acum s-au anulat variantele Codlea, Săcele, Tărlungeni, Prejmer
Astfel, printre altele, el a prezentat, pe scurt, istoria amplasamentelor pentru Centrul de Management Integrat al Deşeurilor ce trebuie construit la o distanţă de maxim 30 km de Braşov. „De-a lungul timpului au fost mai multe propuneri şi terenuri analizate. A fost luat în calcul un teren de pe teritoriul municipiului Codlea, pe malul Bârsei, iar autorităţile locale au fost deschise acestei propuneri. Problema a fost că respectivul teren era exact lângă apă şi era şi o fâşie îngustă, aşa că această variantă a fost abandonată. A fost apoi luat în calcul un teren de pe teritoriul municipiului Săcele. Aveam tot sprijinul primăriei, care ne-a pus la dispoziţie şi suprafaţa de care dispunea, respectiv 4,5 hectare. Problema era că aveam nevoie de o suprafaţă mult mai mare, iar pentru a cumpăra terenul ar fi trebuit să negociem cu 16 proprietari. În plus, terenul era aproape de actualul depozit ecologic şi de unele zone locuite. A fost analizat apoi un teren de la Tărlungeni. Şi în acest caz, primarul era de acord, dar, la presiunea opiniei publice am renunţat la variantă. Apoi, a fost identificat un teren la Prejmer, pentru care a fost obţinută promisiunea de vânzare de la proprietar. Localnicii s-au împotrivit, a fost semnată o petiţie, iar Consiliul Local a aprobat o hotărâre prin care respinge acest proiect (ulterior, hotărârea a fost declarată ilegală de către Prefectura Braşov – n.r.)”, a spus Todorică.
Conform sursei citate, pentru amenajarea CMID a fost identificat un alt teren potrivit. „Este vorba de o vale, la 3 kilometri de localitate. Accesul este asigurat direct din drumul naţional, astfel că autogunoierele nu vor trece prin localitate. Acum se poartă discuţii cu 7 proprietari şi sper ca până la finalul anului să putem încheia promisiunile de vânzare şi să fie aprobată o hotărâre de Consiliu Local”, a spus vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov. Pe de altă parte el a ţinut să precizeze că nu poate divulga numele localităţii: „Dacă anunţăm localitatea, mâine se constituie un grup de frustraţi care cer ca acest centru de management integrat să fie realizat în China”.

Făgăraşul-problemă
Probleme în stabilirea amplasamentului au fost şi în ceea ce priveşte realizarea unei staţii de sortare şi transfer în zona Făgăraş, unde este proiectat un „mini-centru de management integrat”. Astfel, Todorică a amintit că pe teritoriul municipiului Făgăraş era un teren dat în urmă cu mai mulţi ani Consiliului Judeţean Braşov pentru amenajarea unei staţii de transfer (la prima încercare a administraţiei judeţene de a obţine bani europeni pentru managementul integrat al deşeurilor), dar, ulterior, Consiliul Local Făgăraş a anulat actul normativ în baza căruia terenul era dat administraţiei locale. „Tot în Făgăraş a fost identificat un teren de pe fosta platformă industrială Nitramonia. Am avut discuţii cu lichidatorul judiciar care vinde terenul, de la care am aflat că suprafaţa respectivă este în evidenţele Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov ca posibil contaminat, aşa cu nu l-am putut cumpăra. Ulterior, a fost identificat un teren la Beclean, pe care, în 2011 era planificată construcţia unui depozit de deşeuri. Acum, când s-a pus problema realizării staţiei de sortare, în comună a fost organizată o consultare publică, la care a venit inclusiv primarul Făgăraşului (Gheorghe Sucaciu – n.r.). Localnicii s-au opus, aşa că demersurile au fost sistate”, a amintit Şerban Todorică. Acesta a amintit că a fost găsit un teren şi la Hârseni, unde, la fel, cetăţenii s-au opus investiţiei.
„Acum, pentru această staţie de sortare a fost găsit un teren pe teritoriul comunei Părău. Am încheiat cu proprietarul promisiunea de vânzare şi a fost emisă o hotărâre de Consiliu Local prin care s-a aprobat investiţia”, a mai declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean.

Primăria Braşov, din nou „în colimator”: nici acum nu a stabilit locaţia celor două centre de aport voluntar
Tot în timpul prezentării demersurilor pentru realizarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor, Şerban Todorică a amintit şi de Primăria Braşov. „În SMID sunt prevăzute centre de aport voluntar în oraşe, unde se pot depune deşeuri inerte (cum este mobila sau resturile din construcţii). Unele ne-au predat deja amplasamentele, cum este Râşnovul, Codlea şi Zărneştiul. Prin proiect, în municipiul Braşov sunt prevăzute două centre de aport voluntar. Nu am primit nici acum terenurile, deşi facem demersuri în acest an de mai mulţi ani”, a explicat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov. De altfel, de mai multe ori, administaţia judeţeană a amintit că Primăria Braşov nu a predat amplasamentele pentru centrele de aport voluntar, însă, până acum, mesajele nu au fost atât de tranşante.
De altfel, vicepreşedintele a încheiat prezentarea spunând că „ajung să cred că există un grup de oameni care nu vor ca noi să avem un SMID. Deşeul nu ar trebui să aibă culoare politică. Trebuie ca toţi să ne implicăm pentru a avea acest proiect”.

Apel din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului pentru Primăria Braşov
În timpul şedinţei Adunării Generale a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ADI ISO Mediu Braşov s-a discutat şi despre închiderea depozitelor de deşeuri neconforme din judeţ (care au fost incluse în procedura de infrigement deschisă împotriva României). Pe listă sunt şi cele două depozite din zona Timiş-Triaj (unul de deşeuri industriale, altul de deşeuri menajere, la care a fost sistată depozitarea la jumătatea anilor ’90) din municipiul Braşov, care sunt şi cele mai întârziate în ceea ce priveşte închiderea. Mai exact, invitat să ia cuvântul în prima parte a şedinţei, directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov, Ciprian Băncilă, a declarat legat de acest subiect că „Primăria Braşov trebuie să grăbească diligenţele pentru cele două depozite, pentru a se putea întâmpla acest lucru (închiderea depozitelor – n.r.) şi în municipiul Braşov. Este o situaţie delicată. Riscul de infrigement este unul major”. De altfel, el i-a felicitat pe primarii care au început lucrările de închidere a acestor depozite.
Reamintim că în ceea ce priveşte depozitul de deşeuri industriale, municipalitatea şi-a asumat realizarea investiţiei. În schimb, pentru închiderea depozitului de deşeuri menajere, Primăria Braşov susţine că lucrările ar trebui făcute de Fin-Eco (în baza autorizaţiei de mediu pe care a obţinut-o în momentul în care a început construirea depozitului ecologic de deşeuri de lângă Săcele). În schimb, conform unor surse, reprezentanţii Fin – Eco nu sunt de acord să finanţeze închiderea depozitului de deşeuri menajere.