Noua ordine la bani în CJ

Consiliul Judeţean Braşov a repartizat ieri către localităţi sumele din cotele defalcate din TVA şi impozitul pe profit, bani ce pot fi utilizaţi de administraţiile publice locale pentru plata arieratelor, asigurarea cofinanţării unor proiecte cu finanţare europeană, a unor cheltuieli de funcţionare sau pentru rambursarea ratelor la împrumuturi luate în baza de OUG 2/2015. De asemenea, din aceste sume, localităţile în care trebuie închise depozitele de deşeuri neconforme au primit bani pentru aceste lucrări.
Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, sumele către localităţi au fost repartizate în mod echilibrat, fără a se ţine cont de culoarea politică a primarilor. „În distribuirea fondurilor către primării, am dat dovadă de echilibru. Dacă aveam mai mulţi bani la dispoziţie, dădeam şi mai mult”, a declarat Adrian Veştea.

Cum s-au distribuit banii
În total, judeţul Braşov a primit suma de 33.167.000 lei, din care 6.865.000 lei din cote defalcate din TVA şi 26.302.000 lei din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Spre deosebire de mandatele anterioare, când mai erau „sărite” unele localităţi, de data aceasta toate unităţile administrativ-teritoriale din judeţ au primit bani.
La nivelul municipiilor, cei mai mulţi bani au fost direcţionaţi către Făgăraş, Codlea şi Săcele, câte 872.000 de lei, Braşovului fiindu-i alocată suma de 793.000 de lei. Pentru cele şase oraşe din judeţ, suma totală repartizată a fost de 4,75 milioane de lei, cele mai mari sume, câte 872.000 de lei, fiind direcţionate către Predeal, Râşnov, Victoria şi Zărneşti. La polul opus este Ghimbavul, care va beneficia de 476.000 de lei. În cazul comunelor, suma totală împărţită acestora este de 18,13 milioane de lei, din care cei mai mulţi bani, câte 555.000 lei, revin localităţilor Feldioara, Prejmer şi Tărlungeni. Cei mai puţini bani merg la Hărman, Crizbav, Holbav, Sânpetru, Şinca Nouă şi Ticuş, câte 317.000 de lei.
În ceea ce priveşte cotele din TVA, 891.000 de lei revin municipiilor. Câte 228.000 de lei au fost direcţionaţi la Făgăraş, Codlea şi Săcele, iar Braşovul va primi 207.000 de lei. De asemenea, 1,24 milioane lei au fost repartizate oraşelor, Ghimbavul primind, şi în acest caz, suma cea mai mică, respectiv 124.000 de lei. Oraşul Rupea primeşte 207.000 de lei, iar câte 228.000 de lei. În cazul comunelor, suma totală repartizată din TVA este de 4,73 milioane de lei. Şi în acest caz, cele mai generoase sume au revenit Feldioarei, Prejmerului şi Tărlungeniului, câte 145.000 de lei. Cele mai mici sume vor intra în conturile primăriilor Augustin, Crizbav, Hărman, Holbav, Sânpetru, Şinca Nouă şi Ticuş, câte 83.000 de lei.

Discuţii privind fondurile necesare închiderii depozitelor de deşeuri
Din cotele defalcate din impozitul pe venit şi TVA, suma de 4,5 milioane de lei a fost repartizată localităţilor care trebuie să închidă în acest an depozitele de deşeuri. Astfel municipiul Braşov a primit un milion de lei, iar localităţilor Făgăraş, Săcele, Codlea, Râşnov, Rupea, Zărneşti şi Victoria le-au fost alocate câte 500.000 de lei.
În timpul şedinţei, consilierul judeţean Radu Mitric (PSD) a solicitat ca pentru închiderea depozitelor de deşeuri să se folosească banii din „fondul de rezervă”, răspunsul primit de la preşedintele CJ fiind că acest fond este destinat situaţiilor de urgenţă, iar banii nu ar putea fi acum alocaţi. La rândul său, consilierul judeţean Mihail Veştea (PNL) a precizat că la ora actuală, când bugetul judeţului nu este încă aprobat, nu există practic nici fond de rezervă.
De asemenea, Radu Mitric a revenit şi cu propunerea ca pentru proiectul de închidere a depozitelor de deşeuri să se depună o cerere de finanţare prin POIM. „Un proiect nu poate fi depus până când Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ISO Mediu (care se ocupă de gestionarea deşeurilor la nivelul judeţului), din care fac parte 46 de primari din judeţ, nu va elabora un Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, dar acesta va putea fi aprobat abia în momentul în care va exista cel naţional”, a răspuns vicepreşedintele CJ Braşov, Adrian Gabor.
Pe de altă parte, preşedintele CJ Braşov a dat însă asigurări că la viitoarele rectificări bugetare vor fi alocate şi alte fonduri, iar acum este important ca aceste sume să ajungă la primării pentru a se executa documentaţiile necesare şi a se începe lucrările: „Aştept cu mare interes şi din partea celor care ne reprezintă în Parlament să ne sprijine. Am făcut şi demersuri în scris la Guvern pentru a fi sprijiniţi cu fonduri, fiindcă este în interesul întregii ţări să nu intrăm în procedură de infringement şi să plătim amenzi din vară pentru neînchiderea rampelor neconforme. Sper ca la rectificările bugetare să primim fonduri pe care să le direcţionăm către aceste obiective”.
Consiliul Judeţean a semnat cu Ministerul Mediului un contract pentru implementarea Master Planului pentru judeţul Braşov privind gestionarea integrată a deşeurilor încă din anul 2010. Proiectul ar fi urmat să fie finanţat prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu 2007-2013, valoarea totală a acestuia fiind de 176 de milioane de euro, din care aproximativ 166,5 milioane de euro nerambursabili, lider de proiect fiind Consiliul Judeţean Braşov. Din această finanţare  nu a fost cheltuit nici un euro, iar totul a rămas doar pe hârtie: realizarea unor staţii de transfer şi de sortare, închiderea mai multor depozite municipale neconforme, în care s-a sistat depozitarea în 2009, dar şi realizarea, la Tărlungeni, a unei instalaţii de valorificare energetică a deşeurilor, proiectată pentru a procesa 156.000 tone de deşeuri pe an, investiţia fiind estimată la 148 de milioane de euro.