Norma de Bucureşti, scandalul de Braşov

Joi, 24 septembrie, de la ora 17.00, peste 100 de părinţi au protestat în faţa Prefecturii Braşov (deşi protestul a fost iniţial pentru sediul IŞJ Braşov), revoltaţi de lipsa de reacţie a autorităţilor în faţa crizei de personal din creşe. Manifestaţia paşnică, organizată la iniţiativa a două mame, vine ca răspuns direct la refuzul instituţiilor de a oferi garanţii clare privind numărul de îngrijitoare care vor rămâne la grupele de copii.
„Suntem aici pentru copiii noştri. Pentru că nu putem accepta ca siguranţa şi îngrijirea unor copii atât de mici să depindă de lipsa unor oameni. Am cerut explicaţii. Am cerut soluţii. Am aşteptat. Acum vrem fapte. Nu suntem aici pentru scandal şi nu suntem împotriva nimănui. Suntem părinţi care îşi apără copiii şi care vor să ştie că, atunci când îi lasă la creşă, sunt în siguranţă. Vom continua să ne facem auziţi până când vom avea soluţii concrete. Pentru copii, nu renunţăm”, a transmis de la protest Adriana Nedelea, organizatoarea manifestaţiei.
Părinţii reclamă că, în unele situaţii, o singură îngrijitoare ar putea ajunge să supravegheze două grupe, adică 40-46 de copii.

IŞJ Braşov: „Părinţi insuficient informaţi sau chiar dezinformaţi”
„Problema s-a acutizat, preluată de părinţi insuficient informaţi sau chiar dezinformaţi de conducerile unităţilor cu nivel antepreşcolar în ceea ce priveşte personalul nedidactic (ex: îngrijitoare). Suntem în situaţia în care suntem nevoiţi să adaptăm vechile organigrame ale creşelor, în unele cazuri supradimensionate, stabilite şi aprobate de consiliul local, la normativele din educaţie, pentru învăţământul antepreşcolar şi preşcolar. Concret, numărul de posturi nedidactice existent la începutul anului şcolar în creşe era mai mare decât prevăd normativele din educaţie, ceea ce conduce la imposibilitatea încadrării acestor unităţi în finanţare. Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov caută soluţii pentru preluarea tuturor angajaţilor din categoria personalului nedidactic excedentar din creşe în alte unităţi de învăţământ, astfel încât să nu fim nevoiţi să dăm pe nimeni afară. În ceea ce priveşte îngrijorarea părinţilor, că aceste măsuri vor lăsa copiii din creşe fără personal de îngrijire suficient, îi asigurăm că normativele existente sunt calculate astfel încât să acopere toate activităţile specifice, în condiţii de siguranţă, atâta timp cât fiecare angajat respectă obligaţiile din fişa postului şi activităţile prevăzute pentru acest nivel de învăţământ. Concomitent cu aceste demersuri, ne aflăm în discuţii cu Ministerul Educaţiei pentru aprobarea suplimentării de posturi pentru acoperirea necesarului acolo unde va fi cazul”, a transmis pentru BizBraşov.ro Valentin Bucur, purtător de cuvânt Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov.

Primăria Braşov: „Cei care vorbesc ori vorbesc fără să ştie, ori o fac intenţionat”
În paralel, primarul Braşovului, George Scripcaru, a declarat că administraţia locală nu poate rezolva printr-o simplă decizie problema numărului de posturi din creşe.  „A lansa acum în spaţiu public acuzaţii cum că Primăria poate să rezolve problema înseamnă că cei care vorbesc, ori vorbesc fără să ştie, ori o fac intenţionat”, a afirmat Scripcaru, într-o declaraţie făcută pe tema scandalului.
Potrivit acestuia, una dintre problemele de fond este reprezentată de vechimea unor normative care stau la baza organizării personalului din creşe. „Este un ordin de prin 1996, este vechi şi trebuie actualizat, pentru că sunt alte prevederi. (…) Trebuie să fie doar corectat, adaptat”, a declarat primarul.
Potrivit edilului, Primăria Braşov a menţinut creşele în administrarea proprie atât timp cât cadrul legal a permis acest lucru, inclusiv pentru a proteja veniturile angajaţilor. Personalul era salarizat potrivit grilei administraţiei publice locale, iar veniturile erau, susţine primarul, mai mari decât cele corespunzătoare grilei din sistemul de educaţie. „Am fost la limită în luna septembrie şi am zis să respectăm această prevedere legală”, a spus Scripcaru.
A explicat, totodată, că transferul nu a fost, prin urmare, o decizie arbitrară a administraţiei locale, ci consecinţa cadrului legislativ prin care creşele au fost integrate în sistemul naţional de educaţie. Odată făcut transferul, însă, disputa s-a mutat asupra modului în care sunt stabilite posturile şi asupra responsabilităţii pentru personalul din aceste unităţi: „E vorba de lege şi nu de altceva”.
Primarul susţine că problema trebuie discutată la nivelul tuturor instituţiilor implicate şi spune că a cerut inclusiv intervenţia Prefecturii. „Am cerut prefectului, pentru că este reprezentantul Guvernului în teritoriu, să convoace sau să invite la discuţii reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean”, a afirmat Scripcaru.
Edilul spune că au existat discuţii şi cu parlamentarii braşoveni şi cu persoane care au experienţă în sistemul de educaţie. În opinia sa, nu este suficientă o intervenţie a Primăriei, deoarece trebuie puse în acord mai multe acte normative şi responsabilităţi instituţionale. „Trebuie corelate nişte aspecte care sunt de natură legislativă şi de acte normative, atât la nivel de minister, guvern sau parlament”, a declarat primarul.
Potrivit lui Scripcaru, administraţia locală îşi păstrează însă responsabilităţile în ceea ce priveşte infrastructura şi investiţiile: „La nivel local avem responsabilitatea să construim creşe, să construim grădiniţe, să alocăm bugete, să facem infrastructură, să facem dotări şi să facem ceea ce este necesar din punct de vedere al responsabilităţilor pe care le are administraţia publică locală”.